În anii de boom economic, climatul stabil din România stimula lună de lună noi investiții în capacități de producție, iar construcțiile reprezentau unul din motoarele dezvoltării economice.
Se vorbea despre creștere în volum și valoare, despre profit, despre dezvoltarea forței de vânzări. În 2012, piața materialelor de construcții trece printr-o transformare radicală. Înainte de criză, piața din România era una în care portofoliile jucătorilor se asemănau perfect, însă criza a avut și un impact pozitiv – pe piața locală a început să se vorbească și despre inovație, despre diferențiere. Așadar, accentul se mută tot mai mult dinspre volum spre calitate și diversitate. În ultimii ani, prețul a devenit factorul decisiv în luarea deciziei pe piața de construcții din România. Segmentele de produse sau de serviicii accesibile și-au extins cotele de piață și tot mai mulți jucători au mizat pe aceste categorii în defavoarea celor din segmentul mediu și superior, dar acest lucru se va schimba în anii care urmează.
În 2012, o altă miză importantă este cea pe canale de distribuție. Dacă înainte de criză rețelele DIY aveau o cotă de numai circa 15%, în prezent, prin extinderea rețelelor existente și intrarea pe piața locală a unor jucători mari, cota acestora este în creştere evidentă, în defavoarea comerțului direct și angro. Acest lucru influenţează în mod direct și strategiile jucătorilor. Un impact tot mai puternic în rândul consumatorilor este deținut de campaniile de promovare la nivelul magazinelor de bricolaj, prin investiții în trainingul vânzătorilor, astfel încât aceștia să cunoască foarte bine specificațiile tehnice și să poată oferi nu doar informații, ci și consultanță, lucru greu de imaginat înainte de criză. Așadar, focusul se mută tot mai mult dinspre cantitate/volum spre calitate. Totuși, piața încă subdezvoltată din România are nevoie de susținere pentru generarea de business nou. Investițiile în infrastructură au stat la baza dezvoltării economiilor vestice, iar mai devreme sau mai târziu România va trebui să se alinieze la această strategie și să mizeze pe investiții eficiente, care să genereze noi investiții străine, locuri de muncă și, prin reacție în lanț, creșterea puterii de cumpărare a populației, și deci creșterea macroeconomică. Soluții pentru reluarea creșterii pe piața materialelor de construcții există, însă ele trebuie asumate ca strategie națională pe termen lung, și nu doar ca inițiative restrânse la nivel local sau central. În acest sens, interesul născut de discuțiile recente despre posibilitatea reorientării fondurilor europene neexploatate către proiecte de reabilitare termică arată potențialul mare existent pe piața de termosisteme, care așteaptă un semnal din partea autorităților pentru a relua dezvoltarea de proiecte și a duce la creșterea pieței pe ansamblu.
De asemenea, de politica de fiscalitate și încurajare a investițiilor depinde dezvoltarea pieței construcțiilor rezidențiale și de birouri noi, fără de care nu este posibilă o creștere a pieței pe termen lung. Momentan, piața supraviețuiește datorită renovărilor și reabilitărilor de locuințe, însă o creștere susținută trebuie să aibă la bază dezvoltarea de noi proiecte de la zero.
Augustin Russu, director general Baumix