Este greu de determinat care dintre materiile studiate în facultate sunt inutile, de aceea nici nu ne hazardăm în a lua la puricat programele înțesate de materii parcă inventate pentru a asigura profesorilor câteva ore în plus. Cel mai elocvent exemplu este la Facultatea de Automatică și Informatică a Universitatății Politehnica București, unde viitorii ingineri învață de zor în anul I materii precum Doctrine Politice, Istoria Filosofiei, Cultura Civilizației și Istoria Religiilor.
Fără îndoială, acestea au un profund caracter umanist și ar putea reprezenta cel mult materii facultative la o facultate cu un profil tehnic.
“Disicplinele se stabilesc prin planurile de învățământ și conform cerintelor, în anii I si II trebuie prevăzute și discipline umaniste”, a spus conf. dr. Cornel Popescu, din cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, Politehnica București.
La specializarea Automatică, studenții au parte un curs semestrial de politologie, cu statut de disciplină obligatorie. În anul I, cei de la specializarea Inginerie Electrică studiază un curs numit Cultură și Civilizație Europeană și Tehnici de Comunicare.
Anul trecut, publicația online “Dezvăluiri” au realizat un material despre lipsa specializărilor în prevederile Convenției Europene a drepturilor Omului în facultățile de drept în Constanța. Un student le povestea jurnaliștilor că în loc de o astfel de specializare, a studiat la facultate materii cu o importanță mai redusă, cum ar fi sociologia, politiologia și folosofia, toate predate de aceeași persoană, care încasa peste 10.000 de lei pe lună.
Cel mai elocvent exemplu pentru dificultatea cu care s-au "cernut" programele universitare de reminiscențe inutile și doctrinare este că în 2002, studenții de la Politehnica din Iași aveau un curs facultativ de "Tehnici de anchetă în școală". La vremea aceea, cursul era considerat un soi de continuare a cursului de Socialism științific, "disciplină-vedetă" înainte de 1989.
Ce spun angajatorii
„Cu siguranță că există în rândul angajatorilor conștiința faptului că absolvirea unei facultăți nu reprezintă un garant al dobândirii anumitor competențe, nici chiar în plan teoretic. Poate ar fi mult sa asteptam ca sistemul universitar actual sa ofere studentilor (viitori absolventi) competente soft, dar dezamagirea provine din faptul ca absolventii, in marea lor parte, nu dobandesc pana la finalizarea studiilor nici acel bagaj de competente teoretice dezirabile”, spune Camelia Răileanu, consultant senior în recrutare la compania Lugera & Makler.
Aceasta adaugă că este vorba despre o realitate pe care fiecare angajator o experimentează la un moment, pentru care trebuie să își asume un rol activ. Un exemplu ar fi companiile care fac parteneriate cu universitățile, se implica inclusiv în conturarea curriculei si au în acest fel un control sporit în a-și asigura o pepinieră de viitori angajați competenți.
Chiar dacă în general, angajatorii nu valorizează în mod special cunoștințele dobândite de absolvent în facultate, ci calitatea lor de absolvenți, apar și situații în care aceste cunoștințe fac diferența. Cu siguranță, un angajator din zona IT-inginerie nu va aprecia foarte mult cunoștiițele studentului în materie de istorie a filosofiei, ci îl va interesa cunoașterea diverselor softuri de proiectare CAD.
