Mattarella: ”UE își exprimă solidaritatea faţă de afganii care își pierd drepturile, însă nu vrea să-i primească”

Migranţi refugiaţi

SURSA FOTO: Dreamstime

Sergio Mattarella strage un semnal de alarmă referitor la atitudinea Europei în fața valului de refugiați. Șeful de stat susține că deși UE își exprimă solidaritatea față de afganii care și-au pierdut drepturile, nu ia în calcul să îi primească pe teritoriul european.

„În aceste zile există un lucru care, sincer, pare deconcertant și care se constată ici și colo în Uniunea Europeană: o mare solidaritate cu afganii care își pierd libertatea și drepturile, dar care rămân acolo, nu vin aici, pentru că dacă ar veni, nu i-am primi. Acest lucru nu este la înălțimea rolului istoric, a valorilor Europei și a uniunii sale”.

Șeful statului Sergio Mattarella, aflat la Ventotene, unde a sărbătorit 80 de ani de la Manifestul care a pus bazele unei Europe unite, le reamintește liderilor celor 27 de state membre responsabilitatea de a-i primi pe cei care au sosit și vor sosi din țara proaspăt abandonată de Occident. În acelaşi timp, foloseşte cuvinte foarte dure referindu-se la starea de urgenţă climatică („s-a pierdut timp, faceți mai mult”) și la viitorul Uniunii.

În UE există „două categorii de țări: țările mici și cele care nu au înțeles că sunt mici, însă înţeleg acum. Suveranitatea comună a Uniunii nu este o renunțare, ci singura modalitate de a o păstra, de a aborda problemele globale”, arată Il Fatto Quotidiano. 

Avem nevoie de „un dialog de colaborare cu alte părți ale lumii pentru a gestiona împreună fenomenul migrației”, a avertizat președintele Republicii, răspunzând la întrebările participanților la seminarul „Pentru o Europă liberă și unită”, organizat de Altiero Spinelli Institute, deoarece „Doar o politică comună de gestionare a imigrației ne poate ajuta să nu fim copleșiți de un fenomen incontrolabil”.

Politica migraționistă „nu a devenit niciodată o problemă comunitară, precum Covid, care i-a făcut pe oameni să colaboreze și nu să concureze. Această lipsă, această omisiune și lacună nu depinde de rolul Comunității Europene, știu bine că la acest nivel mulți sunt reținuți de preocupări electorale interne, numai că procedând astfel, ajungem să le încredințăm contrabandiştilor și traficanţilor gestionarea migrației.

Fenomenul migrator va ajunge pe întreg continentul

Trebuie explicat că nu peste un secol, ci peste douăzeci sau treizeci de ani, diferența demografică va fi de așa natură, încât să genereze un fenomen migrator care nu se va limita la țările cu deschidere la mare, ci va ajunge pe întreg continentul, până în țările scandinave. Ignorarea fenomenului nu rezolvă situaţia. Europa ar trebui să aibă grijă de această situaţie, să o gestioneze cu reguli de acces legal și ordonat. Sunt surprins de pozițiile unor politicieni care sunt riguroși în a cere respectarea drepturilor în alte țări, dar indiferenţi în fața condițiilor migranților care fug de foamete și persecuții. În această chestiune, unitatea trebuie să aibă o singură voce”.

Mai mult, Europa a făcut o figură foarte proastă și pe plan strategic și geopolitic, a remarcat Mattarella: ceea ce s-a întâmplat în Afganistan „a evidențiat capacitatea redusă de impact a Uniunii Europene, care s-a dovedit complet absentă la evenimente. Este esențial să se asigure imediat instrumentele de politică externă și de apărare comună. NATO este important, însă astăzi, Uniunii Europene i se cere să fie mult mai prezentă în politica externă și în apărare. Această perspectivă este importantă și pentru Statele Unite”.

Singura notă pozitivă este reacția Bruxelles-ului față de Covid: „Răspunsurile Uniunii Europene au permis europenilor să facă față situației post-pandemice. Instrumente precum Next Generation nu pot fi unice. Sunt convins că aceste instrumente vor rămâne”.

Preşedintele Italiei a ţinut să reamintească şi responsabilitățile legate de starea de urgență climatică: „Raportul ONU este alarmant, iar obiectivele nu trebuie neglijate. S-au făcut câțiva pași, dar trebuie făcut mai mult, deoarece s-a pierdut mult timp. Avem în faţă două variante: să putem supraviețui sau să nu supraviețuim deloc. Și nu e de ales”.