Capital: La Bruxelles, circula zicala „tarile mici fac cele mai bune presedintii”. Va fi presedintia irlandeza favorabila Romaniei, aflata in anul crucial al incheierii negocierilor de aderare?
Brian McElduff: Pe agenda presedintiei irlandeze figureaza impulsionarea negocierilor de aderare cu Romania si Bulgaria, pentru ca termenul propus sa poata fi respectat. Este o agenda incarcata, pregatirea incheierii negocierilor cu Romania si Bulgaria fiind doar unul dintre puncte. In luna mai, cele zece state candidate din centrul si estul Europei incheie cursa aderarii, urmeaza apoi pregatirea alegerilor pentru Parlamentul Europei si desemnarea unui nou presedinte al Comisiei Europene. Urmarirea indeplinirii obiectivelor Agendei Lisabona si campania de informare a cetatenilor Uniunii despre valorile si institutiile europene figureaza de asemenea in programul nostru. In ceea ce ne priveste, sprijinim eforturile celor doua state si dorim ca data fixata sa poata fi respectata. Hotarator ramane insa travaliul national de indeplinire a conditiilor aderarii.
Capital: Ce anume din experienta de preaderare a Irlandei ar putea servi Romaniei drept lectie?
Brian McElduff: Paralela este greu de facut. Sunt doua aspecte de luat in considerare. Primul se refera la conjunctura favorabila, iar cel de-al doilea se refera la testele pe care am fost nevoiti sa le trecem pentru a deveni membri. Irlanda nu a fost marcata de trauma fostelor tari comuniste, nu a cunoscut regimuri totalitare, intotdeauna a fost o democratie. Nici nu a fost nevoita sa faca o transformare radicala a economiei. Pentru noi, s-a pus doar problema demonstrarii deciziei politice si a asumarii calitatii de membru, cu indeplinirea obligatiilor pe care aceasta le presupune. Am aderat o data cu Marea Britanie, deci asta ne-a cam rezolvat dificultatile de negociere. Oricum, negocierile de aderare nu au fost de tipul celor de acum. Atunci, o data principiile extinderii stabilite, totul se desfasura de la sine. Nu am avut de indeplinit criteriile impuse tarilor foste comuniste. Actualul proces de extindere al UE este mult mai complex, dar in esenta principiile raman aceleasi.
Capital: Dar din experienta post-aderare?
Brian McElduff: Uniunea Europeana se potriveste ca o manusa Irlandei. Costurile sunt mici comparativ cu beneficiile. Toate statele membre contribuie la bugetul UE. Alte costuri, mai putin masurabile sunt cele ale deschiderii pietei interne, transferul unor atribute ale suveranitatii. Castigul este, de departe, notabil. Transferurile de fonduri europene au depasit contributia Irlandei la bugetul comun, liberalizarea pietei ne-a facut atractivi pentru capitalul strain, Piata Unica Comuna ne-a oferit oportunitati de dezvoltare, exporturile s-au diversificat. Irlanda s-a dezvoltat enorm si a inlaturat dominatia britanica.
Capital: Credeti in „oboseala extinderii”?
Brian McElduff: Nu. Uniunea Europeana este in plin proces de transformare. Noi membri, realizarea unui compromis politic in ceea ce priveste Constitutia Europei, reforme institutionale, toate acestea implica, bineinteles, costuri. In nici un caz, acestea nu vor excede decizia politica de admitere de noi membri in anul 2007. Cu conditia, bineinteles, ca acestia sa indeplineasca criteriile de aderare.
Capital: Indeplinirea in totalitate a criteriilor de aderare impuse fostelor tari comuniste este mai degraba un ideal, avand in vedere ca, in ceea ce priveste adoptarea acquis-ului comunitar, nici statele membre nu sunt cu lectiile la zi. Cat de obiectiva este evaluarea performantelor candidatelor?
Brian McElduff: Nici o tara nu a adoptat si implementat acquis-ul comunitar 100%, dar toate tind catre realizarea acestui „ideal”. Irlanda este printre cele carora Comisia Europeana nu are ce le reprosa din acest punct de vedere. In ceea ce priveste obiectivitatea aprecierii, performantele tarii candidate sunt apreciate tehnic de catre Comisie si politic de catre Consiliu. Decizia finala reflecta ambele aspecte.
Carte de vizita
· Brian McElduff este insarcinatul cu afaceri al Irlandei la Bucuresti. Misiunea sa in Romania a inceput in anul 2003.
· Lucreaza de 12 ani in Ministerul Afacerilor Externe irlandez. Parcursul carierei sale diplomatice: secretar III in cadrul Diviziei politico-economice a Ministerului Afacerilor Externe, secretar II in cadrul Misiunii Irlandei la Stockholm (1994-1997), adjunct al sefului reprezentantei diplomatice a Irlandei la Budapesta (1999-2003).
· Este absolvent al Colegiului Trinity din Dublin si al Univeristatii din Leoeben (Austria).
Republica Irlanda, pe scurt
· 3,9 milioane de locuitori, teritoriu de 68.900 km patrati
· A aderat la UE in 1973, o data cu Marea Britanie si Danemarca. Are 7 voturi din 321 in Consiliu si 13 locuri din 732 in Parlamentul European.
· Crestere economica robusta: 8% in perioada 1995-2002, 6,9% in 2003.
· Anual, trei irlandezi din 1.000 emigreaza in cautarea unui loc de munca. Cinci irlandezi din 100 sunt someri.
· PIB pe cap de locuitor, indicator al dezvoltarii economice, este cu 10% mai ridicat decat cel al Germaniei si Frantei, iar puterea de cumparare este de 29.300 USD/locuitor.
Jonathan, Carcotasul in tara de Poveste
Cine este, la urma urmei, Jonathan Scheele de-si tot da cu parerea, in dreapta si in stanga? Ba ca functionarii publici nu-si fac treaba, ba ca ministrii, „varfuri” ale functionarimii, nu au cultura profesionala pe care functia si atributiile le impun, ba ca reforma nu inseamna bifarea unor rubrici dintr-un raport festivist pe care il trimiti la Bruxelles, ca poate tine si esti declarat economie de piata. Jonathan Scheele ne critica de parca altii sunt mai grozavi. stim noi ce mare economie de piata este in Bulgaria… Omul are ceva cu noi, romanii. In loc sa vada ca suntem un popor ospitalier, bun crestin, ca doar una-doua lasam munca la o parte si tinem praznice nationale, cu fete frumoase si peisaje minunate, el o tine pe a lui. Las’ s-o tina, ca noi tot ne integram in Uniunea Europeana. Nu-l pacalim pe el, nu-i nimic. Incercam mai sus.Cam asta spune stupefianta luare de pozitie publica al purtatorului de cuvant al partidului de guvernamant. Numele lui mai putin conteaza, prin el vorbeste PSD, partidul a carui ambitie este sa incheie negocierile de aderare anul acesta si sa ne introduca, pe usa din fata, in Uniunea Europeana. PSD s-a suparat teribil ca lui Jonathan ii trece prin cap si o si spune, cu ziaristii de fata, ca Romania ar putea sa nu incheie negocierile de aderare – soc politic pentru partidul in goana dupa electorat. „Nu domnul Scheele decide daca Romania va intra sau nu in Uniunea Europeana” – a anuntat purtatorul de gafe diplomatice al PSD.Corect, nu ambasadorul Uniunii Europene in Romania, sef al Delegatiei Comisiei Europene, decide asta. „Maruntel” in comparatie cu presedintele Romano Prodi sau comisarul Verheugen, „marii” ale caror pareri conteaza, Jonathan Scheele se ocupa cu prostioare. Reprezinta Uniunea Europeana in Romania, culege informatii de prima mana despre cum merg reformele si le trimite la Bruxelles, mai arunca o privire la banii europeni si la proiectele finantate, isi mai da cu parerea pe ici pe colo, mai da un premiu. Neinteresant pentru noi, dar important pentru oamenii care pot spune „NU” Romaniei.
