România și-ar putea majora Produsul Intern Brut (PIB) cu 10% până în anul 2050 prin creșterea economiilor și redirecționarea acestora către investiții profitabile arată o analiză McKinsey&Company.
Aproape 40% dintre români nu înțeleg efectele inflației asupra economiilor pe care le au, iar jumătate ar prefera să meargă la dentist pentru un control de rutină, decât să se întâlnească, chiar și gratuit, cu un consilier financiar.
România și-ar putea majora PIB-ul cu 10% până în 2050, generând 575 miliarde de euro adițional de-a lungul acestei perioade, prin creșterea economiilor și redicționarea acestora către investiții profitabile, potrivit unei analize McKinsey&Company. Această analiză a fost realizată în contextul în care o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți în a economisi și a înțelege concepte fundamentale despre bani, atât din cauza veniturilor scăzute, cât și a lipsei de educație financiară, arată un sondaj realizat de McKinsey în primăvara acestui an.
Între 2000 și 2020, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a crescut cu 10% în fiecare an, aceasta fiind cea mai mare creștere din Europa în perioada indicată. Această majorare a permis României să se apropie de țările mai dezvoltate din Europa Centrală, reducând decalajul nivelului venitului disponibil pe cap de locuitor de la 60% în 2000 la 15% în 2020.
Valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor este de aproximativ 5.000 de dolari în România
România înregistrează printre cele mai scăzute niveluri ale averii financiare personale comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Vest: 36% din PIB – aproape jumătate față de media Europei de Est, potrivit McKinsey&Company. Activele financiare pe cap de locuitor în România au o valoare medie în jurul a 5.000 de dolari, în timp ce, de exemplu, în Ungaria valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari. Averea financiară personală se bazează pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni) și instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viață și pensii pilonul 2 și 3.
„Averea netă a românilor a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, potrivit Băncii Naționale a României. Cetăţenii români au însă un nivel scăzut de economisire, puţine active financiare, o parte semnificativă din averea acumulată fiind blocată în active imobiliare.
Printre motivele pentru care economiile românilor sunt încă la un nivel scăzut se numără atât veniturile mici, cel puțin pentru o mare parte a populației, cât și lipsa educației financiare și, în consecință, a planificării pe termen lung. În acest context, instituțiile financiare, statul și consumatorii trebuie să își unească forțele și să găsească modalități de a mări nivelul educației financiare, de a oferi produse și servicii care să răspundă nevoilor clienților și, în cele din urmă, de a construi o cultură a conștientizării și responsabilizării financiare individuale, pentru a dezvolta prosperitatea personală și colectivă. Acesta este un exemplu clar de situație în care interesul individual este corelat cu cel al comunității”, a afirmat Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company Bucharest.
Analiza integrală a McKinsey&Company poate fi consultată aici.