Comisia Europeană a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) privind România.
La 10 ani de la instituirea MCV, Comisia a făcut un bilanț al măsurilor întreprinse de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, al realizărilor, al provocărilor nedepășite încă și al acțiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.
"În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE și a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendința pozitivă constatată în ultimii trei de a lupta împotriva corupției și de a apăra independența sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat și în ultimul an", a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreședintele CE.
"Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri care mai trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și, în consecință, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Juncker. Viteza acestui proces depinde de rapiditatea cu care autoritățile române pot întreprinde, într-un mod ireversibil, măsurile rămase, astfel încât să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea și garanțiile interne necesare pentru a duce la bun sfârșit reformele necesare și pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor", a mai spus Timmermans
Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 și 2016 au evidențiat o tendință pozitivă și un bilanț care indicau progrese importante și sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendință este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanț solid al instituțiilor judiciare și un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupției. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele și-au încetinit ritmul și au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV și alte domenii ale dreptului UE.
"Cu toate acestea, o serie de aspecte esențiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluționate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esențiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea și răspunderea autorităților române și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor", se arată într-un comunicat al CE.
Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Jean-Calude Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar și va evalua progresele realizate către sfârșitul anului 2017.
MCV funcționează de la 1 ianuarie 2007
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost prezentat la 27 iunie 2007.
Rapoartele conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților române. Rapoartele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează IP/17/130 în mod aprofundat fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.
Comisia analizează măsurile luate de autoritățile române, bazându-se pe un dialog continuu între autoritățile române și serviciile Comisiei. De asemenea, rapoartele s-au bazat pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu specialiști independenți și au ținut seama de diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniștri.
Raportul anterior privind MCV a fost publicat la 27 ianuarie 2016. Noul raport se referă la perioada scursă de atunci și prezintă o evaluare globală a progreselor înregistrate în cei 10 ani de la instituirea MCV. Următorul raport oficial va fi prezentat, probabil, la sfârșitul anului 2017.