Potrivit unui comunicat al comisiei, Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru Uniunea Bancară va avea un nou board, format din reprezentaţii Băncii Central Europene, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competenţe (şi anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia). Acest comitet ar avea competenţe largi pentru a analiza şi a defini modul de abordare a rezoluţiei unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate şi cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluţie.
Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru Uniunea Bancară ar urma să completeze mecanismul unic de supraveghere bancară (care va deveni operaţional la sfârşitul anului 2014) şi constituie o nouă etapă spre uniunea bancară, care are drept obiectiv eliminarea legăturii între criza bancară şi criza datoriilor.
Dacă o bancă din zona euro va întâmpina grave dificultăţi financiare, BCE, în calitate de supervizor va trage semnalul de alarmă. În acest moment, Consiliul de Rezoluţie (care la început va fi format din 300 de angajaţi) va face recomandări Comisiei, cea care va lua decizia dacă va pune în practică procedura de rezoluţie bancară.
Intrarea în vigoare a Mecanismului Unic de Rezoluţie este prevăzută pentru 2015, însă regulile pe baza cărora ar urma să se stabilească ordinea creditorilor în cazul salvării unei bănci nu vor fi operaţionale decât în 2018.
Declaraţiile lui Barnier indică faptul că forul european ar putea fi dispus să facă un compromis pentru a accelera proiectul uniunii bancare.
‘Am putea ajunge de la început la un acord, astfel încât Comisia Europeană să conducă Mecanismul Unic de Rezoluţie pentru o perioadă limitată de timp şi vom găsi o altă soluţie pe termen lung. Mecanismul European de Stabilitate ar putea prelua organismul unic de rezoluţie bancară imediat ce va deveni o instituţie europeană. Dar, pentru a realiza asta, trebuie să schimbăm Constituţia europeană’, a explicat comisarul european pentru piaţa unică şi servicii.
Acesta a respins propunerea prezentată marţi de ministrul germen de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, ce prevede ca Mecanismul Unic de Rezoluţie să-şi limiteze competenţele la băncile europene de importanţă sistemică, aşa cum este cazul la noul organism de supervizare al BCE.
‘Băncile mici pot intra, de asemenea, în faliment şi provoca turbulenţe în sistemul financiar. Nu am încredere în ideea ca Mecanismul de Rezoluţie pentru băncile mai mici să fie de competenţa agenţiilor naţionale de supervizare, dar este adevărat că trebuie să ajungem la un compromis’, a explicat Barnier.
Luna trecută, preşedintele Băncii Central Europene (BCE), Mario Draghi, a subliniat, încă o dată, importanţa înzestrării uniunii monetare cu o arhitectură instituţională mai puternică, în special prin intermediul uniunii bancare. Aceasta din urmă ar urma să ajute la relansarea pieţei creditului în zona euro, dar şi la accelerarea procesului de redresare a băncilor cu probleme.
În perioada următoare, Comisia vrea să modifice de la 1 august regulile în materie de ajutoare de stat pentru bănci, astfel că, înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primii care vor trebui să contribuie. AGERPRES
