Chiar şi după îmbunătăţirea cadrului legislativ au mai rămas destule obstacole până la listarea la bursă a societăţii

A trecut deja aproape o lună de la apariţia ordonanţei de urgenţă prin care se încearcă deblocarea crizei în care se află, de mai bine de un an, Fondul Proprietatea. Se pare însă că pe roţile mecanismului s-a aşezat deja confortabil rugina, pentru că, în loc de anunţuri privind selectarea depozitarului sau depunerea vreunui dosar la CNVM, pentru autorizarea fondului, site-ul societăţii vorbeşte despre licitaţii pentru cumpărarea de autoturisme şi mobilier. Cea mai mare neregulă care s-a strecurat, intenţionat sau nu, printre rândurile ordonanţei este legată de administrarea colosului financiar. Potrivit actului normativ, Consiliul de Supraveghere va putea să taie şi să spânzure printre activele „Proprietăţii“ chiar şi înainte de înregistrarea la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Cu alte cuvinte, de la apariţia ordonanţei şi până la înregistrarea Fondului Proprietatea la CNVM, vom avea un fond de investiţii cu active de câteva miliarde de euro nereglementat şi nesupravegheat de CNVM sau de vreo altă instituţie similară. Nici înregistrarea societăţii ca fond de investiţii nu va fi chiar floare la ureche. Deşi Fondul Proprietatea are derogare de la aproape toate legile existente, noua ordonanţă prevede ca, pentru înregistrare, membrii conducerii să prezinte o serie de acte cerute de Regulamentul CNVM nr. 15/2004. Între acestea se numără, potrivit Regulamentului, şi un CV detaliat din care să reiasă, în cazul conducătorilor societăţii (printre ei şi directorul general), o experienţă de minimum trei ani în administrarea investiţiilor sau în piaţa de capital. Bineînţeles, nu este cazul actualului director general, care are experienţă doar ca jurist la BNR.

Strategia de dezvoltare a Petrom, în vizorul Fondului

La întrebarea dacă s-a luat în discuţie o eventuală numire a unui nou director general, răspunsul primit de la Fond a fost destul de ambiguu, trimiţând la prevederile din ordonanţă, fără să spună un „da“ sau un „nu“ clar. Fondul Proprietatea are planuri mari, după ce a devenit recent acţionar important la mai multe societăţi mari din economie. Probabil cea mai interesantă este poziţia faţă de strategia de dezvoltare a celei mari companii româneşti, Petrom.

„Strategia de dezvoltare a Petrom a fost aprobată înainte de apariţia OU nr. 81/2007, iar Fondul Proprietatea atunci deţinea doar 10% din acţiuni. Ea va trebui să fie revizuită acum, când statul român şi-a diminuat cota de participare, în favoarea Fondului“, a declarat pentru Capital preşedintele Fondului Proprietatea, Alexandru Păunescu, prin intermediul directorului de comunicare al societăţii, Cristina Stihi. Preşedintele Fondului nu a precizat şi ce anume ar trebui revizuit la strategia de dezvoltare a Petrom.

În afară de planurile pentru Petrom, conducerea „Proprietăţii“ este hotărâtă să construiască în cel mai scurt timp şi o strategie de investiţii solidă, cu care să iasă în public. Felul în care a fost gândită evaluarea activelor din componenţa Fondului Proprietatea va avea ca efect, aproape sigur, un activ net mai mare decât capitalul social. Concret, valoarea reală a Fondului va fi mai mare decât cea din acte. De acest avantaj nu se vor putea bucura însă decât cei 2.433 de acţionari actuali, cărora li se vor adăuga cei care vor intra în posesia titlurilor înainte de listarea Fondului la bursă. De ce? Pentru că, în cazul lor, numărul de acţiuni pe care îl vor primi va fi calculat prin împărţirea sumei de pe titlul de despăgubire la valoarea nominală de un leu pe acţiune. Pentru cei care vor primi acţiunile după listarea la bursă, numărul de acţiuni se va calcula împărţind suma respectivă la preţul mediu ponderat din ultimele 60 de şedinţe de tranzacţionare. Şi este de aşteptat ca acesta să fie mai mare decât valoarea nominală.

Nu în ultimul rând, o schimbare importantă faţă de vechea lege este includerea prevederii că banii veniţi la stat de la Fondul Proprietatea vor putea avea şi alte destinaţii decât despăgubirile pentru case naţionalizate. Motiv pentru care, din câte se pare, ordonanţa va avea şi susţinerea PSD în Parlament. Iată cum vine şi răspunsul la întrebarea: de unde avem bani pentru mărirea pensiilor?   

Schimbări

«Strategia de dezvoltare a Petrom va trebui să fie revizuită acum, când statul român şi-a diminuat cota de participare, în favoarea Fondului.»

Alexandru Păunescu, preşedintele Fondului Proprietatea

Acţiunile, dublate şi de numerar

NOUTATE Aşa cum se anunţase încă din urmă cu câteva luni, Ordonanţa Nr. 81/2007 aduce o mare noutate faţă de legea din 2005, şi anume posibilitatea ca deţinătorii de titluri de despăgubire să opteze pentru despăgubiri în bani.

LIMITĂ Suma maximă pentru despăgubirile în bani a coborât de la 200.000 de euro, suma vehiculată iniţial, la doar 500.000 de lei (aproximativ 160.000 de euro). Suma poate fi plătită integral, dacă este mai mică de 250.000 de lei, sau pe parcursul a doi ani, dacă este între 250.000 şi 500.000 de lei.

SPERANŢE Potrivit ordonanţei, prevederile referitoare la despăgubirile în bani vor intra în vigoare la data de 1 octombrie 2007. În cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a fost înfiinţată zilele trecute Direcţia pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar, necesară pentru realizarea acestei proceduri, ceea ce dă speranţe că procesul va fi început într-adevăr pe 1 octombrie.