Mecanismul care a făcut posibil acest lucru e complicat și e greu de știut, astăzi, dacă e vorba de incompetență, rea credință sau de lipsă de viziune, scrie cursdeguvernare.ro.

În funcție de actori, situația are explicații diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeași: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să își cârpească economia și să asigure ”benzină” mașinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România.

“Prețul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care prețurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susținea Niculae Havrileț (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Un detaliu aici: prețul gazelor de import e mai competitiv tocmai pentru că nu există suprataxă la un preț mai mare decât cel de vânzare. 

Dincolo de creșterea gradului de dependență, mai există 2 prejudicii :

  • un prejudiciu bugetar, prin pierderea de către stat a unor venituri însemnate
  • un prejudiciu economic pentru Romgaz, care a scăzut producția și care va avea serioase probleme tehnice și de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piață

 

Un sfert din consum provine din import

Un sfert din consumul zilnic de gaze provine, în această perioadă, din import, deoarece preţul este mai mic, a declarat recent Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

“În ceea ce priveşte gazele naturale, Autoritatea a stabilit un minimum necesar de 1,7 miliarde (mc) pentru a fi înmagazinat. Înmagazinarea Romgaz este de 2,4 miliarde de metri cubi, aproximativ aceeaşi cantitate ca şi anul trecut. În acest an, datorită preţurilor internaţionale scăzute, cel puţin sub valoarea gazelor domestice înmagazinate, s-au înregistrat aceste contracte importante de import. În primele 10 zile ale lunii noiembrie s-au consumat din depozite 40 milioane de metri cubi. De exemplu, în 2012, în luna noiembrie, din depozite s-au consumat peste 340 de milioane”, a spus Havrileţ.

El a precizat că se aşteaptă ca în noiembrie consumul să fie de 100 milioane de metri cubi.

“Prevedem ca în această lună să fie undeva la maxim 100 milioane de metri cubi, datorită importului, care este la un nivel de 25% din consumul zilnic. Practic, din 44 de milioane de metri cubi care este consumul zilnic în această perioadă, 10 milioane în medie vin din import. Sunt furnizori care folosesc această sursă având în vedere preţul competitiv, dacă ne raportăm la preţul de referinţă”, a mai arătat preşedintele ANRE, la o conferinţă pe teme energetice organizată de Focus Energetic.

Havrileţ a mai declarat că România ar putea importa 40% din consumul naţional de gaze în această iarnă, întrucât preţul gazelor pe pieţele internaţionale va fi chiar şi cu 20 de lei pe MWh mai mic decât cel al gazelor de producţie internă aflate în depozite.

El a amintit că preţul plătit de populaţie este îngheţat la nivelul de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017, în urma unei Hotărâri de Guvern aprobate vara trecută.

“De la 1 aprilie se desfiinţează sistemul de stabilire a preţului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a preţului pentru consumatorul casnic, în condiţii de liberalizare. Acest lucru înseamnă că un consumator de pe piaţă, indiferent dacă este casnic sau nu, consumă un coş de gaze, unde intră gaze de import, gaze din producţia domestică curentă, precum şi gaze din depozite. Aceste trei surse formează un coş, care va fi în continuare gestionat de ANRE printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piaţa casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preţ cât mai mic”, explica preşedintele ANRE. 

Importurile de gaze au explodat odată cu frigul

Capital.ro a semnalizat, încă de luna trecută, explozia importurilor de gaze.

Importurile de gaze în România au crescut de trei ori, odată cu valul de frig care s-a lăsat peste ţară, ajungând să conteze în proporţie de peste 30% în consumul total, un procent nemaivăzut din 2008. Practic, în prezent, profitând de preţurile mici la care îşi permit să livreze, Gazprom recucereşte piaţa din România, pierdută în ultimii ani. Apoi, aşa cum precizează surse din piaţă, “îşi pot permite să scumpească”.

Importurile de gaze au urcat de la 30.000 de MWh pe zi la 110.000 de MWh pe zi, cu 96.000 de MWh marţi, 9 octombrie, Potrivit datelor Transgaz  din perioada 4 -8 octombrie. În 4 octombrie, încă erau 20 de grade, temperatură maximă, media pe ţară. În 8 octombrie, temperatura a coborât la 12 grade. În patru zile şi cu opt grade în minus, importurile au urcat cu 200%. Situaţia ar putea continua, pentru că ruşii continuă să găsească clienţi – firme în piaţă. Aceasta pentru că vând la un preţ în jurul a 60 de lei/MWh(aproximativ 160 de dolari/1.000 mc – n.r.), potrivit declaraţiilor făcute recent de către preşedintele ANRE Niculae Havrileţ, în timp ce Romgaz nu poate vinde sub 72 de lei/MWh, pentru că, potrivit legislaţiei în vigoare, acesta este nivelul la care este impozitat de stat. În 2013, Guvernul a impus o taxă specială asupra veniturilor suplimentare obţinute de producătorii şi furnizorii de gaze în urma procesului de liberalizare a pieţei, 60% pe venitul suplimentar din liberalizare, producătorii de gaze plătesc acest impozit pentru un nivel de preţ de 72 de lei pe MWh chiar dacă ei vând la un preţ mai mic. Prin urmare, Romgaz se vede aproape scoasă de pe piaţa consumatorilor industriali, care contează în proporţie de 75% în totalul naţional şi unde sunt cei mai mulţi bani.

“Furnizorii s-au orientat către preţul cel mai mic, forţând producătorii interni fie să scadă preţul, fie să reducă producţia. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când preţul de import al gazelor naturale scade sub preţul curent al gazelor domestice. Desigur, noi trebuie să ţinem seama şi de componenta strategică privind siguranţa în aprovizionare”, spune, pentru Capital, preşedintele ANRE.

Pentru piaţă, creşterea exponenţială a importurilor din ultimele zile a fost un adevărat şoc. Orientarea furnizorilor către gazele ruseşti este o tendinţă de câteva luni, dar semnalul dat în aceste zile cu temperaturi relativ scăzute este de natură să îngrijoreze producătorii locali la iarnă.