Cu 106 deţinuţi la 100 de locuri disponibile, România are un grad relativ ridicat de suprapopulare, mai mare decât în Turcia (103), deşi destul de departe de Macedonia (132). 

Documentul arată că rata de încarcerare a crescut de la 115,7 la 117,1 deţinuţi la 100.000 de locuitori, din 2015 în 2016, după ce anterior scăzuse în fiecare an începând din 2012, când era de 125,6 la 100.000 de locuitori. Această rată este influenţată în principal de durata sancţiunilor şi a măsurilor impuse. În acest sens, perioada medie de detenţie, care poate fi considerată un indicator al modului de aplicare a legislaţiei penale, a crescut uşor la 8,5 luni, conform documentului. 

Ţările în care rata de încarcerare a crescut cel mai mult au fost Bulgaria (+10,8%), Turcia (+9,5%), Republica Cehă (+7,6%), Serbia (+6,6%) şi Danemarca (+5,5%). Cele mai semnificative scăderi au fost în Islanda (-15,9%), Irlanda de Nord (-11,8), Lituania (-11,1%), Belgia (-10,1%) şi Georgia (-6,7%). 

Pe de altă parte, suprapopularea a rămas o problemă serioasă în numeroase ţări. Treisprezece din 47 de administraţii penitenciare au raportat că au mai mulţi deţinuţi decât locuri în închisori. Cele mai ridicate niveluri de suprapopulare au fost înregistrate în Fosta Republică Iugoslavă Macedonia – 132 deţinuţi la 100 de locuri disponibile -, Ungaria (132), Cipru (127), Belgia (120), Franţa (117), Portugalia (109), Italia (109), Albania (108), Republica Cehă (108), România (106) şi Turcia (103). 

Proporţia deţinuţilor străini a avut în general o tendinţă de scădere în ultimii ani, deşi între 2015 şi 2016 a crescut de la 10,8% la 11,6%. Pe de altă parte, deţinuţii aflaţi în arest preventiv au reprezentat 37,3% din totalul deţinuţilor străini, în 2016, comparativ cu 34,4% în anul precedent. 

În acelaşi timp, femeile au continuat să reprezinte o proporţie mică din populaţia totală din închisori, respectiv 5,3%, 24,2% dintre acestea fiind în arest preventiv, a constatat raportul. 

Peste o pătrime din total deţinuţilor condamnaţi (26,4%) au primit sentinţe de unul până la trei ani. Proporţia deţinuţilor cu sentinţe definitive de sub un an a scăzut uşor de la 13,5% în 2015 la 13,3% în 2016, consolidând tendinţa din ultimii ani. Proporţia deţinuţilor care ispăşesc pedepse de peste 10 ani a crescut de la 11,4% la 13%. Deţinuţii în arest preventiv au reprezentat 20% din totalul populaţiei închisorilor. 

Furtul a redevenit principala infracţiune pentru privarea de libertate (18,9% dintre deţinuţi), după mai mulţi ani în care principalul motiv l-au reprezentat infracţiunile legate de droguri. În 2016, acestea au fost pe locul al doilea, cu 17,5% din totalul celor încarceraţi, urmate de jafuri (12,6) şi omucideri (12,1%). Pentru prima dată, studiu conţine şi informaţii despre deţinuţi condamnaţi pentru încălcarea legislaţiei privind traficul rutier, aceştia reprezentând 2,6% din totalul deţinuţilor. 

În ce priveşte cheltuielile zilnice pentru un deţinut, acestea au continuat să varieze foarte mult de la o ţară la alta. În total, cele 44 de administraţii penitenciare care au furnizat informaţii în acest sens au cheltuit 51 de euro per deţinut pe zi, în 2015, în total această cifră ridicându-se la peste 18 miliarde de euro. 

În cele 47 de ţări care au participat la studiu, 1.628.626 de persoane se aflau în 2016 sub monitorizarea agenţiilor responsabile de măsuri alternative închisorii. Aproape 10% dintre acestea se aflau în aşteptarea procesului, procentaj în uşoară creştere în ultimii ani (de la 6,7% în 2014). „Numărul mare de persoane condamnate la pedepse în folosul comunităţii ridică întrebarea dacă acestea sunt folosite ca alternativă la închisoare sau devin o sancţiune suplimentară”, a remarcat Marcelo Aebi, directorul studiului. 

În România, numărul mediu de deţinuţi raportat la 100.000 de locuitori a fost de 141 în perioada studiului, faţă de media europeană de 127, deţinuţii având o vârstă medie de 34 de ani, comparativ cu media europeană de 36. De remarcat, de asemenea, că proporţia deţinuţilor străini a fost de numai 1,1%, faţă de valoarea medie de 21%, iar cea a deţinuţilor care încă aşteaptă sentinţa definitivă a fost de 8%, faţă de 23% media europeană. În acelaşi timp, în România durata medie a pedepselor cu închisoarea era la momentul studiului de 27 de luni, faţă de aproape 10 luni media pe plan european. 

Din totalul de 52 de administraţii penitenciare din cele 47 de state membre ale CoE, nu au răspuns la chestionar cele din Liechtenstein, Ucraina, Federaţia Rusă şi două din cele trei administraţii din Bosnia Herţegovina.

AGERPRES