În intervalul 2006-2010, volumele de medicamente fabricate în România şi comercializate pe piaţa internă au scăzut de la 62% la 41%, ca pondere din volumul total de medicamente comercializate în ţară, arată Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) în ultimul studiu. Ca valoare, această evoluţie s-a reflectat într-o scădere de la 24% la 14%, spun producătorii, care acuză politica iraţională de calcul al preţurilor, criza de lichidităţi şi claw-back-ul, instituite de Ministerul Sănătății.
Potrivit APMGR, în ultimii cinci ani, au dispărut din practica terpeutică peste 1.500 de produse medicamentoase, majoritatea fiind suspendate din fabricaţie de producătorii autohtoni, confruntaţi cu riscul major imediat de a elimina alte 200 de produse din portofoliu. Prin politica de preţuri practicată, întârzierile la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin iniţierea aplicării unei versiuni de claw-back absolut distructive pentru agenţii economici români, numai în intervalul 2009 – 2010, volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15%.
România rămâne incapabilă să fructifice oportunitatea dezvoltării celor mai mult de 30 de fabrici de medicamente din ţară care produc anual peste 300 de milioane de unităţi de medicamente generice, suprareglementând acest domeniu industrial şi favorizând importurile. “Valoarea importurilor a crescut de la 76% în 2006 la 86% în 2010, fapt ce reflectă lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul medicamentului precum şi erorile instituţionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România”, spune Dragoș Damian, președinte APMGR și totodată director al Terapia Ranbaxy.
Acesta adaugă că în condiţiile în care preţul mediu pe unitatea de produs fabricată în România este forţat în jos la circa 6,5 lei, în vreme ce preţul mediu pentru un medicament importat trece de 25 de lei, nu este greu de înţeles de ce producătorilor autohtoni le este subminată artificial competitivitatea, cota de piaţă scăzându-le de la an la an. Fără a mai pomeni faptul că până în 2009 marjele de distribuţie erau duble la medicamentele importate faţă de cele produse în ţară.
Cine beneficiază de medicamentele autohtone
În contrast cu acest fenomen, medicamentele fabricate în România la cele mai exigente standarde sunt solicitate din ce în ce mai insistent la export, iar agenţii economici români se orientează către pieţele străine. Medicamentele româneşti satisfac exigenţele sistemelor de sănătate din peste 90 de ţări de pe cinci continente, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în acest an la peste 130 milioane de euro. Principalele pieţe de desfacere sunt Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar şi pieţe îndepărtate cum ar fi Australia şi Japonia.
Conceptul de relansare economică şi reindustrializare trebuie nu numai să facă parte din vocabularul autorităţilor ci să şi corespundă intereselor naţionale. Politica iraţională a “preţului cel mai mic” practicată de Ministerul Sănătăţii şi cea de suprafiscalizare iniţiată de Ministerul de Finanţe reduc dramatic competitivitatea producătorilor români de medicamente şi frânează dezvoltarea sustenabilă a unei industrii înalt tehnologizate, care creează locuri de muncă în România şi aduce un aport de peste 1,5% la formarea PIB.