Devenită deja o uzanță în țările dezvoltate și în special în Statele Unite și Marea Britanie, medierea a devenit mai cunoscută în România abia în ultimii câțiva ani.  Evenimentul care a adus însă notorietate mediatorilor a fost introducerea, prin Noul Cod de Procedură Civilă, a obligativității ca părțile aflate în conflict să se prezinte în fața unui mediator  pentru o ședință de informare. Înfățișarea este obligatorie pentru o bună parte a spețelor de drept civil și ea trebuie să aibă loc înainte de începerea efectivă a procesului. Legea spune că lipsa documentului care atestă că reclamantul a fost la ședința de informare, aduce de la sine inadmisibilitatea cererii de judecată.

Cu toate acestea, crede Nicoleta Munteanu, președintele Centrului Internațional de Mediere, ședințele de informare constituie doar începutul, un soi de acțiune „pro bono“ pentru mediatorii începători.  Potențialul este cu mult mai mare, în condițiile în care, cel puțin în ceea ce privește activitățile și conflictele de natură economică, mediatorul își poate găsi locul într-o sumedenie de situații de la conflictele dintre client și bancă, până la procedurile de insolvență.

„În cazul meu, toți cei care s-au prezentat la ședinta de informare obligatorie au mers mai departe, până la încheierea acordului de mediere și asta pentru că au înțeles exact avantajele pe care medierea le oferă: timp redus, costuri mai mici, confidențialitate și intimitate. Trebuie să recunosc că au fost și cazuri când la ședința de informare a participat doar persoana care a solicitat inițierea medierii și în acest caz am fost nevoită să eliberez acel process verbal care face dovada informării reclamantului. Însă au fost și cazuri în care, după depunerea dosarului la instanța de judecată, reclamantul să adreseze  mediatorului o nouă cerere de mediere în care au participat ambele părți, atât reclamantul cât și pârâtul, și până la primul termen de judecată  disputa dintre ele să fie concretizată printr-un acord de mediere, caz în care instanța de judecată a luat act de înțelegerea părților“, spune Munteanu. În ceea ce privește veniturile mediatorilor, el apreciază că activitățile de formare a altor mediatori aduc grosul încasărilor. „Cu siguranță, mult mai multe venituri vin din cursurile de inițiere în mediere și cursurile de formare continuă a mediatorilor, însă nu putem face un raport între cele două. Onorariile mediatorilor variază. Este o profesie liberală și fiecare mediator își stabilește onorariul. Onorariul trebuie să reflecte și experiența profesională în mediere, formarea continuă a mediatorului de-a lungul timpului, numărul de medieri reale finalizate prin acord de mediere“, mai spune Nicoleta Munteanu. 

Cum se împacă băncile cu medierea

Unul dintre domeniile în care medierea ar putea fi extrem de utilă este relația dintre bănci și clienții lor. În ultimii ani, mii de persoane au dat în judecată băncile unde au credite invocând ilegalitatea anumitor clauze contractuale. Rezolvarea acestor conflicte prin mediere ar însemna economie de timp și bani atît pentru bănci, cât și pentru clienți. Deși afirmă că sunt deschise la mediere, băncile au încă un comportament reticent. “Am comunicat mai multe invitații la mediere, solicitate de persoanele fizice, clienți, către diferite bănci, însă marea mea dezamăgire a fost atunci când am constatat că reprezentanții băncilor nu au dat curs invitației trimise.  De cele mai multe ori nu am primit niciun răspuns din partea lor. Foarte rare au fost cazurile când cineva solicita mai multe informații despre cazul respectiv, însă niciodată, în cazurile mele, unde ințitierea medierii a fost cerută de persoane fizice, băncile nu au răspuns. Aceeași experiență am trăit-o și în anul 2010, cu mult înaintea obligativității procedurii de informare“, arată președintele Centrului Internațional de Mediere.

Un mediator trebuie să se cunoască pe sine. Să știe să citească omul. Să penetreze masca afișată și să ajungă la suflet.
Nicoleta Munteanu, președinte CIM

Cea mai mare parte a veniturilor vin din cursurile de inițiere în mediere și cursurile de formare continuă a mediatorilor.
Nicoleta Munteanu, președinte CIM