Evenimentele catastrofice, cum ar fi cutremurele, erupţiile vulcanice, războiul sau alte violenţe în masă, pot declanșa traume psihologice, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi. Medicul a acordat atenția asupra faptului că, în momente de panică „funcţionăm exclusiv pe baza a ceea ce mintea ne îndeamnă să facem, ca şi cum ne-am afla pe pilot automat”.
Potrivit medicului, trauma psihică își poate face apariția din repetarea unei serii de evenimente, cum ar fi, cutremurele, mai puţin intense fiecare în parte, însă prin însumare copleşesc complet capacitatea individului de a face faţă tragediei.
„Cutremurele au un puternic impact psihologic asupra oamenilor. Este important să învăţăm cum să ne pregătim pentru un astfel de eveniment înainte ca acesta să se declanşeze. Pregătirea pentru un dezastru/cutremur are rolul de a ne ajuta să trecem cu bine peste acesta şi să ne revenim mai uşor. Totodată, şansele noastre de supravieţuire sunt mai mari. Pregătirea trebuie să fie făcută înainte ca un astfel de eveniment să se declanşeze. Există mai multe moduri în care ne putem pregăti pentru un cutremur – pregătirea resurselor: mâncare, apă, etc, a kitului pentru situaţiile de urgenţă, pregătirea psihică, emoţională”, a explicat dr. Petronela Nechita.
Mintea începe să ruleze scenarii care ne fac şi mai mult rău
În orice situație de panică, creierul declanşează răspunsurile de supravieţuire – fugă, luptă sau îngheţ.
„Sigur că este de-a dreptul înspăimântător să fim direct implicaţi într-un eveniment care ne poate afecta viaţa. Pentru că seismele sunt impredictibile, este normal să ne simţim speriaţi, şocaţi pe parcursul acestora. În acele momente, inima începe să ne bată mai tare, mâinile şi picioarele încep să tremure, iar gândirea este neclară. În aceste situaţii, creierul declanşează răspunsurile de supravieţuire: fugă, luptă sau îngheţ. Dacă intensitatea şocului creşte, ne putem imagina că cel mai rău lucru se poate întâmpla”, a mai afirmat psihiatrul.
Când ne este frică, precizează medicul psihiatru, intrăm într-o stare care ne împiedică să gândim şi să acţionăm conştient.
„Aşadar, în acele momente de panică, funcţionăm exclusiv pe baza a ceea ce mintea ne îndeamnă să facem, ca şi cum ne-am afla pe pilot automat. Mintea începe să ruleze scenarii care ne fac şi mai mult rău, iar discernământul ne este afectat. Frica este distructivă şi poate provoca o panică ce măreşte pericolul. Deşi frica este o emoţie care ajută la autoconservare, la protecţie, ea devine dăunătoare numai atunci când este exagerată. Aşadar, nu lăsăm frica să crească în intensitate, mai mult decât este necesar”, a nuanțat dr. Petronela Nechita.
Majoritatea persoanelor au şi sentimentul de frică, în funcţie de intensitatea seismului
Specialiştii au relatat că, atunci când nevoile de supravieţuire sunt asigurate, ne putem concentra mult mai bine pe starea noastră psihică din timpul şi după cutremur şi reuşim, astfel, să gestionăm emoţiile mai uşor.
„Te poţi concentra mai mult pe nivelul emoţional şi pe a-i ajuta pe ceilalţi, ştiind că ai asigurată baza de supravieţuire. Este normal să te simţi îngrijorat sau să ai anxietate în situaţiile de criză. Şi este bine să ştii că poţi să le faci faţă. Te poţi simţi mai bine dacă ştii ce ai de făcut în situaţii limită. De exemplu, să ştii exact ce ai de făcut în cazul în care se declanşează un cutremur: cum te poţi adăposti, care sunt cele mai sigure locuri, ce să faci ca să-ţi protejezi membrii familiei şi bunurile.
Majoritatea persoanelor au şi sentimentul de frică, în funcţie de intensitatea seismului. Nu toate cutremurele sunt la fel. Nu toate implică sperieturi, pagube. Este bine să fii pregătit pentru ceea ce poate veni, dar nu-ţi raporta întreaga existenţă la evenimente rare sau singulare.”, a conchis medicului.
