Substanțele care te lasă fără permis! Începând din 2023, Ministerul Sănătății a introdus o listă cu substanțele interzise șoferilor, pe care o actualizează periodic. Această listă include medicamente precum Nurofen, Codeină, Xanax, Diazepam, Tramadol și multe altele, inclusiv aproximativ 70 de substanțe utilizate de persoanele care suferă de depresie, anxietate sau alte afecțiuni psihiatrice.
Vlad Zaha, specialist în criminologie și cercetător la Universitatea Manchester și la Universitatea Oxford, se concentrează pe studiul abordărilor antidrog din România și este activ în promovarea științei criminologice în rândul publicului român.
Substanțele care te lasă fără permis
El a spus că legislația românească nu face o distincție clară între influența și simpla prezență a substanțelor medicamentoase în corpul șoferilor. În opinia sa, spre deosebire de alte țări europene, România nu stabilește limite minime pentru substanțele medicamentoase din sânge, care să fie considerate inofensive în ceea ce privește capacitatea de a conduce.
„Problema principală cu drugtestele acestea este că Poliția Română efectuează teste pe șosele fără a avea suspiciuni obiective că șoferul ar putea să fie sub influență. Deci, în jur de 80-90% dintre testele de pe șosele ies negative”, a explicat el într-un interviu pentru Europa Liberă.
Vlad Zaha a adăugat că „polițiștii români par să aplice testele aleatoriu și asta crește semnificativ șansele să depisteze particule irelevante”.
Potrivit expertului criminolog, în România nu există o procedură clară pe care polițistul să o urmeze atunci când oprește un șofer în trafic.
„În alte state, în special în Statele Unite ale Americii, sunt teste senzoriale, motrice, de exemplu, de a sta într-un picior, de a urmări un obiect cu privirea, de a-ți păstra echilibru, sau pur și simplu vizual sau conversațional, să zic așa”, a spus el, precizând că astfel, polițistul își dă seama astfel dacă șoferul a consumat ceva.
Pe 11 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) va emite o decizie într-un caz ce implică un șofer care avea reziduuri de substanțe interzise în organism, dar care nu se afla sub influența drogurilor. Analizele efectuate au arătat că șoferul prezenta 0,013 µg de metabolit inactiv al cocainei în corp.
„Medicii legiști au argumentat în instanțele inferioare faptul că acelui șofer nu îi erau afectată capacitatea de a conduce pentru că pur și simplu, așa cum îi spune și numele, este metabolit inactiv benzoilegonina. Nu avea efecte asupra șoferilor”, a spus Vlad Zaha.
Cât timp ești sub influența medicamentelor și cum influențează șofatul
Întrebat cât timp este o persoană sub influența medicamentelor și cât variază influența acestora asupra șofatului, expertul a explicat:
„Aici depinde despre ce fel de medicamente vorbim. Și este foarte bine că m-ați întrebat cât durează influența și nu cât durează prezența în corp a substanțelor, pentru că în orice stat căruia îi pasă de măsuri legislative și guvernamentale adoptate, bazate pe știință, ne interesează cât ești afectat negativ de o substanță, cât timp ești sub influența ei dacă conduci și nu cât timp aceasta rămâne în corp. Iar cât timp are efect variază de la tratament la tratament.
Dacă vorbim de cele mai accesibile sau „banale” tratamente cum sunt cele pentru răceală, care conțin de exemplu substanța activă codeină – aceasta are efect timp de câteva ore, să zicem până la 4-6 ore, iar apoi se elimină din corp în decursul a 48 de ore.
Dacă vorbim de tratamente psihiatrice, de exemplu, cu amfetamine, șoferii care sunt tratați cu astfel de substanțe au nevoie de ele tocmai ca să poată să conducă. Adică ne referim la o influență pozitivă”.
Potrivit lui Vlad Zaha, în alte țări, cum ar fi Marea Britanie, există tratamente și protocoale psihiatrice care permit șoferilor să conducă, întrucât ar fi mai periculos pentru cei cu ADHD, care necesită tratament, să conducă fără acesta.
În ceea ce privește situația din România, autoritățile se concentrează mai mult pe reziduurile de substanțe din corpul șoferilor, decât pe influența acestora asupra capacității de a conduce.
„În aceste zile, așteptăm decizia Înaltei Curți care va veni în 11 noiembrie, decizie ce va stabili temporar, cel puțin, dacă România este o țară în care putem închide persoane pentru că au urme de medicamente în corp care nu-și mai produc efectul negativ sau dacă au urme de medicamente care își produc efect pozitiv ca să poți să conduci sau dacă suntem o țară la fel ca și partenerii noștri internaționali, unde cei pedepsiți sunt doar cei care merită asta, care se urcă la volan sub influență, fiind afectați negativ de substanțele consumate ilegal sau consumate legal, știind că nu pot să conducă”, a spus expertul.
