Industria farmaceutică din România, în pericol de colaps
Industria farmaceutică din România se confruntă cu o criză majoră, iar producătorii de medicamente avertizează că unele fabrici riscă să-și închidă definitiv porțile. Altele ar putea fi nevoite să reducă drastic producția sau să retragă anumite produse de pe piață. Această situație ar putea duce la un deficit semnificativ de medicamente esențiale, inclusiv de uz comun, cum ar fi paracetamolul.
O directivă europeană cu impact devastator
Motivul principal al acestei crize este Directiva europeană privind tratarea apelor urbane reziduale, adoptată de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut. Aceasta impune producătorilor costuri uriașe pentru implementarea unor procese avansate de tratare a apelor reziduale.
„Aplicarea acestei Directive în forma sa actuală este un act de nedreptate flagrantă, care va duce la falimentarea industriei locale de medicamente, lăsând pacienții fără tratamentele de bază de care au nevoie zilnic”, a declarat dr. Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
Costuri uriașe pentru producători
Simona Cocoș, fost președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, atrage atenția asupra impactului acestei directive.
„Această Directivă europeană face parte dintr-un proiect mai amplu. Este vorba despre Pactul Verde European, așa numitul „Green Deal”, prin care Europa își propune să devină, până în anul 2030, primul continent verde, cu impact zero în ceea ce privește emisiile de carbon în mediul înconjurător”, a explicat Simona Cocoș pentru Adevărul.ro.
Deși obiectivul este lăudabil, modalitatea de implementare a directivei este considerată problematică.
„Însă, din păcate, modalitatea în care este gândită implementarea acestei directive lasă de dorit, afectând teribil producătorii de medicamente”.
Producătorii vor trebui să plătească o taxă pentru tratarea apelor reziduale, calculată în funcție de volumul de medicamente produs.
„Problema este că medicamentele ieftine sunt produse în cantitățile cele mai mari: medicamentele pentru bolile cardiovasculare, medicamentele pentru boli articulare, paracetamolul într-o vreme era și el vizat. La fel și antibioticele”, a explicat Simona Cocoș.

Costurile financiare în industrie sunt majore
„Tratamentul apelor urbane reziduale este unul extrem de avansat. Vorbim despre a patra etapă de filtrare a apei. Se numește tratament Cuaternar și vizează micropoluanții care se regăsesc în apele urbane reziduale. Această etapă este crucială pentru a ne asigura că apa devine sigură pentru reutilizare și nu dăunează ecosistemelor acvatice sau sănătății umane”, precizează Simona Cocoș.
Comisia Europeană a greșit calculele, spun oficialii din industria farma. Nu puțin, ci enorm. Costurile reale pentru implementarea directivei sunt departe de estimarea inițială de 1,2 miliarde de euro. Studiile independente și experții din industrie vorbesc despre o notă de plată între 5 și 11 miliarde de euro anual.
„Numai Germania, de exemplu, va avea de plată în jur de 1,1 miliarde de euro. Olanda și ea va plăti sute de milioane”, a precizat specialistul.
Această taxă va trebui achitată anual, începând cu 2027, iar costurile nu sunt predictibile.
„Nu se știe, deocamdată, suma exactă, pentru că aceasta va depinde de echipamentele și utilajele care se vor cumpăra în anul respectiv. Căci fiecare țară va fi obligată, an de an, să-și modernizeze acest sistem, să implementeze instalații cât mai avansate din punct de vedere tehnologic. Nu e ca și cum ai cumpara un echipament pe care îl vei folosi acum dar și în următorii anii”, a adăugat aceasta.
Risc de faliment pentru producătorii români
Fără sprijin financiar, multe fabrici de medicamente vor fi nevoite să se închidă, iar altele să reducă drastic producția. Mai mult, medicamentele care nu au preț fix vor deveni considerabil mai scumpe.
„La medicamentele cu prescripție prețul este fix. Așa este legislația în România. Ele se vând la cel mai mic preț din Europa. Iar acest preț nu poate fi modificat. Prin urmare, trebuie să plătești o taxă în plus, dar nu poți umbla la prețul produselor. Și să zicem că ministerul va aproba această creștere. Ce se va întâmpla atunci? Povara financiară va cădea pe umerii pacienților care ar putea fi nevoiți să cumpere la prețuri majorate cu până la 50%”, explică specialistul.
Dacă Ministerul Sănătății va aproba creșterea prețurilor, această povară financiară va fi suportată de pacienți, care ar putea ajunge să plătească cu până la 50% mai mult pentru unele medicamente. Pentru mulți, acest lucru ar putea transforma tratamentele de bază într-un lux inaccesibil.
Necesitatea unor soluții urgente la nivel european
Situația alarmantă necesită o intervenție urgentă la nivel european.
„Comisia Europeană ar putea reveni asupra acestei decizii chiar dacă este deja aprobată. Ar putea s-o simplifice, să reducă din impactul ei, să găsească ale modalități de finanțare a acestor echipamente de tratare a apelor reziduale”, sugerează Simona Cocoș.
De asemenea, specialista atrage atenția asupra unei contradicții majore în politica europeană.
„La un moment dat, Comisia Europeană a decis că trebuie să producem medicamente aici, la noi, în Europa, să avem pe lângă fabrici de medicamente inclusiv fabrici pentru materia primă. Ori, această decizie nu face decât să pună o piedică în plus”, a mai precizat Simona Cocoș.
Dacă nu se iau măsuri rapide, industria farmaceutică românească riscă să fie grav afectată, cu impact direct asupra pacienților și a întregului sistem de sănătate.