Peste1.300 de medicamente scoase din farmacii, alte 1.000 pe cale de dispariţie, circa 1.000 de concedieri, investiții de 50 milioane de euro anulate şi fabrici închise sunt consecințele deciziilor guvernului - reducerea prețurilor medicamentelor compensate și creşterea taxei clawback.
Faptul că tot mai multe medicamente nu se mai găsesc pe piață nu este o noutate. Peste 1.300 medicamente au dispărut în ultimii ani, potrivit reprezentanților industriei farmaceutice. La fel cum nu reprezintă o noutate faptul că acesta este efectul unei intenții guvernamentale care, deşi este bună în teorie, având ca scop scăderea preţurilor pentru pacienți, s-a dovedit nefericită în practică. Reglementările statului i-au lovit deopotrivă atât pe producătorii de medicamente generice, cât și pe cei de medicamente inovatoare, întreaga industrie farmaceutică din România fiind afectată.
Industria medicamentelor nu funcţionează exclusiv după regulile economiei de piață pentru că, în primul rând, prețurile sunt reglementate de stat. Apoi, o ieftinire nu se compensează automat cu o creștere a vânzărilor, în condițiile în care medicamentele sunt necesare doar pentru tratamentul unor afecțiuni. Din acest motiv, tăierea prețurilor medicamentelor compensate cu 20%, de la 1 iulie, a indus multă panică pe piață și a forţat companiile să-și regândească strategiile de afaceri. Aflată sub presiunea taxei clawback și a scăderii prețurilor de vânzare, producția a sute de medicamente generice devine nerentabilă, iar raportarea prețului tratamentelor inovatoare la cele generice face ca această problemă să fie la fel de gravă și pentru producătorii de medicamente mai scumpe. Din acest motiv, cel mai vizibil efect este faptul că populația nu mai are acces la anumite tratamente. În multe cazuri, ieftinirea pe hârtie înseamnă, de fapt, o scumpire pentru bolnavii care trebuie să cumpere medicamente mai scumpe, în condițiile dispariției alternativei mai ieftine.
Circa 1.000 de concedieri
În această vară, fabrica Europharm din Brașov, care producea medicamente inovatoare, și-a închis porțile. Deși era al doilea cel mai mare producător local de pastile, după Terapia Ranbaxy, grupul britanic GlaxoSmithKline a decis să-l închidă și să concedieze cei 213 angajați. În total, în ultimii ani, circa 1.000 de salariați din industria farmaceutică locală și-au pierdut locurile de muncă, potrivit estimărilor reprezentanților din domeniu, consultați de Capital.
Afacerile se restrâng
Un alt efect al ieftinirii insuportabile a medicamentelor pentru industrie este scăderea afacerilor. În luna iulie, prima după ieftinirea decisă de guvern, vânzările de medicamente au scăzut cu 11% față de luna anterioară, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). „Când scade prețul unui medicament, din acel moment, noi nu îl mai putem vinde decât la noul preț şi trebuie să reevaluăm stocul la prețul redus. Aceasta reprezintă o pierdere netă“, explică şeful ARPIM care estimează că anul viitor, în cel mai bun caz, piaţa va stagna. Așteptările realiste indică chiar o scădere cu 5%-7% a pieței și, deci, a afacerilor producătorilor.
Investițiile, amânate pe termen nelimitat
Ieftinirea medicamentelor, suprapusă peste taxa clawback, care mușcă 25% din cifra de afaceri a producătorilor, reprezintă suficiente motive pentru companii ca să oprească orice proiect de investiție. „S-a creat un mediu complet ostil industriei farma și investițiilor în această industrie“, declară Dan Zaharescu. La rândul său, Laurențiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), spune că, din cauza situației actuale, au fost anulate proiecte de investiții în valoare de 50 milioane euro. „Creșterea total nepredictibilă a taxei clawback a omorât orice investiție. Niciun Consiliu de Administrație nu va aproba un plan de investiții atâta timp cât nu știi cât vei avea de plată anul viitor“, explică acesta. Practic, „indiferent de comportamentul companiei tale, tu poți avea pierdere“ din cauze care nu țin de deciziile companiei, adaugă Laurențiu Mihai. Acesta estimează că alte aproximativ 1.000 de medicamente generice ar urma să dispară de pe piață în lunile următoare, având în vedere că legea îi obligă pe producători să continue să producă medicamentul încă un an după ce au decis să îl scoată din fabricație.
Taxa clawback a fost introdusă ca o măsură de criză, în anul 2009, dar valoarea acesteia a crescut în timp. Dacă, în 2013, era de 14,5%, în primul trimestru al lui 2015, ajunsese la 26,1% din veniturile obținute din vânzarea producției. Astfel, un sfert din sumele folosite pentru compensarea rețetelor pacienților este acoperit de producătorii de medicamente. Ambele asociații ale producătorilor de medicamente cer o nouă formulă de calcul. APMGR dorește modificarea taxei clawback astfel încât să existe un calcul diferențiat pentru medicamentele generice, iar ARPIM susține plata unei taxe echitabile, în funcție de evoluția vânzărilor fiecărei companii.
Problemele din România riscă să cuprindă toată Europa
Ultimul val de reducere a prețurilor medicamentelor a stârnit nemulțumiri și în alte state din Uniunea Europeană. România are acum reglementat cel mai mic preț din coșul de 12 țări europene, în funcție de care își stabilesc prețurile 11 state membre. Potrivit lui Laurențiu Mihai, reprezentanții mai multor state membre, precum Cehia, Bulgaria și Polonia și-au exprimat dorința de a nu-și raporta propriile prețuri la prețurile medicamentelor practicate în România. Dacă prețurile medicamentelor generice vor scădea și în alte state membre, atunci și exporturile producătorilor români vor scădea, aceștia fiind nevoiți să mai dea oameni afară, avertizează reprezentantul APMGR.