Medicii români vor şti cum se simt pacienţii lor de la zeci de kilometri distanţă. Deşi pare desprinsă dintr-un film SF, o asemenea scenă ar putea deveni realitate peste câţiva ani. Consultaţii prin videotelefon sau starea de sănătate monitorizată în timp real la domiciliu (totul în schimbul unor abonamente lunare modice) ori eficientizarea activităţii unităţilor medicale, de la modul în care au loc intervenţiile de urgenţă la mai banalele sisteme de evidenţă a pacienÅ
Medicii români vor şti cum se simt pacienţii lor de la zeci de kilometri distanţă. Deşi pare desprinsă dintr-un film SF, o asemenea scenă ar putea deveni realitate peste câţiva ani.
Consultaţii prin videotelefon sau starea de sănătate monitorizată în timp real la domiciliu (totul în schimbul unor abonamente lunare modice) ori eficientizarea activităţii unităţilor medicale, de la modul în care au loc intervenţiile de urgenţă la mai banalele sisteme de evidenţă a pacienţilor şi a cheltuielilor. Şi, nu în ultimul rånd, reducerea costurilor, atåt pentru spitale, cåt şi pentru asiguraţi. Toate acestea ar putea fi efectele benefice ale „e-health“ – sistemul sanitar „asezonat“ cu ultimele tehnici de transmisie şi stocare a datelor.
Un consorţiu format din Alcatel-Lucent, Orange şi SAP şi-a propus să-i convingă pe reprezentanţii sistemului sanitar autohton să ardă etapele şi să ajungă direct în mileniul III. „Pentru început, vom ţinti sectorul privat, care este mai modern şi din ce în ce mai important în acest domeniu. Însă, sperăm ca şi unităţile de stat să fie receptive la beneficiile aplicaţiilor IT&C dedicate medicilor şi pacienţilor“, spune Dan Bedros, preşedintele Alcatel-Lucent South-East Europe.
Valentin Tomşa, directorul general al SAP Romånia, se arată optimist în legătură cu reacţia autorităţilor. „Pacienţii vor avea acces la sisteme tot mai moderne de diagnostic şi tratament. În plus, trebuie să înţelegem că nu mai putem fi izolaţi, facem parte dintr-un sistem european de sănătate şi avem nişte standarde pe care trebuie să le respectăm“, afirmă el.
Spitalizarea la domiciliu duce la economii importante
„În anii ’80 şi ’90, informatizarea a schimbat în bine majoritatea activităţilor umane. Sectorul sanitar a rămas puţin în urmă din acest punct de vedere“, explică Sylvie Delassus, şefa departametului de comunicare al Orange Healthcare. Ea a arătat că firma sa oferă deja, mai ales în Franţa, servicii diverse în domeniu. „Aplicaţiile noastre ajută spitalele să gestioneze datele şi să comunice rapid şi eficient între ele. Ele permit, de asemenea, spitalizarea la domiciliu, sub permanenta supraveghere a specialiştilor, ceea ce reduce costurile de trei ori, plus că micşorează riscul contractării unor infecţii intraspitaliceşti şi, prin componenta de moral, contribuie la recuperarea mai rapidă“, enumeră Delassus.
Există, apoi, soluţii de supraveghere permanentă de la distanţă a bolnavilor cronici sau a femeilor gravide. Pacienţii cu afecţiuni psihice pot fi dotaţi chiar şi cu brăţări ce transmit, prin GPS, poziţia exactă a persoanei şi pot avertiza medicul sau familia în cazul în care aceasta a părăsit un anumit perimetru.
15.000 de italieni sunt online cu un spital de acasă
Deşi probabil că multora dintre noi cele descrise mai sus ni se par desprinse dintr-un viitor destul de îndepărtat, ele există deja. Atåt peste hotare, unde, povesteşte Dan Bedros, „am văzut un spital micuţ, cu 100 de locuri, care monitoriza de la distanţă 10.000 de pacienţi“, cåt şi în Romånia. „Pentru că în Timişoara există o numeroasă comunitate de italieni, de circa 15.000 de persoane, cotizanţi ai sistemului de asigurări din Peninsulă, am interconectat spitalul din localitate cu cel din Treviso“, explică Dan Bedros.
O altă legătură la nivel de date, audio şi video a fost creată între o unitate sanitară din Timişoara, spitalul Euroclinic din Bucureşti, SMURD din Tårgu Mureş şi una din localităţile izolate din Deltă, Chilia. Proiectul a costat circa 600.000 de euro.
5 euro. Atåt ar putea costa un abonament lunar pentru serviciile care vor asigura o conexiune specializată între pacient şi unitatea medicală
Sanatate / viitorul e aici
COSTURI DIFICIL DE EVALUAT
Costurile implementării „e-health“ la nivel naţional sunt greu de estimat, însă ar putea fi vorba de cåteva milioane de euro pentru fiecare spital, plus zeci sau sute de euro pentru fiecare pacient.
Implementarea sistemului la nivel naţional ar însemna, printre altele, ca fişa medicală completă a fiecărui romån, cuprinzånd şi rezultatele analizelor sau ale unor examene imagistice (ecografii, radiografii etc.), să fie accesibilă în întreg sistemul sanitar.
Oferta din domeniu este tot mai complexă. Medic4All, de exemplu, este un serviciu recent lansat în Romånia care oferă un aparat portabil care monitorizează în timp real o serie de parametri de sănătate.
MILIARDE CONTRA BOLILOR
Peste doar doi ani, 25% din cetăţenii Europei vor avea peste 60 de ani. Acest lucru va accentua presiunile la care sunt deja supuse sistemele de sănătate din UE.
În prezent, bugetele sistemelor de sănătate europene totalizează, anual, peste 1.400 de miliarde de euro (de circa 12 ori mai mult decåt PIB-ul Romåniei în 2007). În general, ele reprezintă între 10% şi 15% din produsul intern brut şi ponderea lor se majorează permanent. Promotorii e-health susţin că una dintre cele mai importante efecte ale informatizării sistemelor de sănătate este economisirea unor importante sume de bani.
În 2010, piaţa europeană „e-health“ ar putea atinge cinci miliarde de euro.