Becca Brown, o femeie în vârstă de 41 de ani din Burlington, Vermont, a descoperit un nodul de mărimea unui strugure la sân în timp ce se pregătea de culcare. Depistarea precoce a condus la un tratament mai bun și, în cele din urmă, Brown s-a vindecat de boală.
Experții recomandau autoexaminarea
Experții obișnuiau să recomande persoanelor cu risc mediu de cancer mamar să efectueze autoexaminări ale sânilor, care presupuneau verificarea periodică a sânilor prin vedere și atingere pentru a depista orice modificări notabile.
Aceste verificări erau încurajate pe scară largă în campaniile de conștientizare a cancerului de sân. Cu toate acestea, medicii pledează acum pentru ceva mai puțin structurat decât autoexaminările – ceea ce ei numesc „autocunoașterea sânilor”. Aceasta înseamnă să fii în general atentă la aspectul și senzația sânilor tăi, mai degrabă decât să faci autoexaminări formale.
Cercetările au constatat că autoexaminările sânilor au dus la o rată mai mare de persoane care au fost testate pentru cancer prin imagistică și biopsii și au obținut rezultate fals pozitive, ceea ce înseamnă că testele au sugerat că aveau cancer, dar de fapt nu aveau.
Conform unui studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute, această creștere a numărului de teste nu a fost însoțită de o creștere a numărului de diagnostice precoce sau de o reducere a deceselor cauzate de cancer. Aceste tipuri de beneficii sunt asociate cu alte metode de screening, cum ar fi mamogramele.
Ce recomandă experții în prezent
În lumina acestor constatări, experții încurajează acum pacienții să se concentreze doar asupra aspectului și senzației obișnuite a sânilor lor. Medicii avertizează că autocunoașterea sânilor nu ar trebui să înlocuiască alte metode de screening al cancerului de sân, cum ar fi mamografia și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Autocunoașterea ar trebui practicată între aceste examinări regulate, astfel încât orice modificări detectate să poată fi aduse rapid la cunoștința medicului.
Există diferențe subtile în ceea ce privește frecvența cu care diferite grupuri recomandă pacienților să se supună unui screening. U.S. Preventive Services Task Force recomandă ca pacientele cu vârste cuprinse între 40 și 74 de ani care prezintă un risc mediu de cancer mamar să efectueze o mamografie la fiecare doi ani. Colegiul American al Ginecologilor și Obstetricienilor recomandă ca screeningul să înceapă la vârsta de 40 de ani și să fie repetat la fiecare unul sau doi ani până la vârsta de 75 de ani. În același timp, American Cancer Society sugerează mamografii anuale pentru persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani și apoi mamografii la fiecare doi ani după vârsta de 55 de ani.
Screening de la vârste mai mici pentru cei cu istoric familial
Persoanele cu un istoric familial puternic de cancere relevante pot beneficia de începerea screeningului la vârste mai mici sau de metode de screening diferite, în funcție de istoricul familial de cancer și de genetică. Consilierea genetică poate ajuta la identificarea modificărilor anumitor gene, cum ar fi genele BRCA1 și BRCA2, care sunt legate de un risc mai mare de cancer mamar, notează livescience