Noile reglementări legislative românești vor introduce obligativitatea medierii în cazul anumitor procese. Astfel, în Legea pentru accelerarea soluţionării proceselor, promulgată recent de preşedintele României, au fost inserate câteva prevederi referitoare la mediere. În cauzele comerciale şi în divorţuri, recomandarea judecătorului adresată părţilor de a apela la mediere va dobândi un efect obligatoriu cu privire la participarea părţilor la şedinţa de informare. După şedinţa de informare, în funcţie de capacitatea mediatorului de a le capta atenţia şi încrederea, părţile vor decide dacă vor urma medierea sau dacă revin în instanţă.
Aceste prevederi vor fi extinse prin aplicarea noului Cod de procedură civilă, care instituie obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda părţilor soluţionarea conflictului prin mediere. De asemenea, în cadrul noului Cod de procedură penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a procesului penal, a fost reglementată posibilitatea renunţării la pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor părţii civile, precum şi a încheierii unei tranzacţii sau a unui acord de mediere.
„Prin promovarea modalităţilor alternative de soluţionare a conflictelor, se degrevează rolul instanţelor de judecată, încărcate peste măsură în această perioadă atât ca urmare a numărului de dosare în continuă creştere, cât şi pe fondul unei problematici în domeniul asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări în aceste condiţii“, a precizat judecătoarea Florica Bejinaru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 
Cum funcționează medierea în alte țări
„Un lord îmi povestea că unele cazuri durează și 40 de ani. Pe de altă parte, nu există o certitudine privind modul în care litigiul se va soluționa în instanță. O altă problemă este legată de costurile procesului, fiindcă în Marea Britanie avocații câștigă enorm“, a afirmat președintele Asociaţiei Magistraţilor Europeni care Susţin Medierea (GEMME), Gavin Lightman. De aceea, medierea este o alternativă, promovată chiar de către judecători, după pensionare mulți dintre magistrați devenind mediatori. Lightman susține că un alt efect al introducerii medierii în sistemul juridic a fost reducerea cheltuielilor publice pentru apărarea din oficiu. De altfel, guvernul britanic a anunțat recent că medierea este obligatorie în disputele familiale. „Nu poți opri pe nimeni să se adreseze instanței, dar îl poți descuraja. Însă, partea care refuză medierea este obligată să suporte costurile procesului, indiferent de rezultat. În schimb, cel care a acceptat medierea este scutit de anumite taxe“, precizează președintele GEMME.
O altă nouă reglementare introdusă în sistemul juridic britanic prevede ca divorțurile, cu mici excepții, să nu se mai soluționeze în instanță, ci de către mediatori.
„Cine are un contract de muncă în Regatul Unit trebuie să respecte un cod deontologic care prevede că, în cazul unui conflict de muncă, se va apela la un mediator“, conchide secretarul general adjunct al GEMME, fostul procuror Ruben Murdanaigum. În Elveția, potrivit judecătoarei Isabelle Bieri, începând cu 1 ianuarie 2011, va intra în vigoare o nouă legislație, menită să unifice cele 26 de sisteme judiciare din țara cantoanelor, dar care va introduce totodată procedura medierii.

Justiția în orizontul 2011
La curţile de apel, va fi necesară suplimentarea cu 132 de posturi de judecător, anticipându-se creşterea cu 20% a numărului de cauze pe segmentul civil, 50% pe comercial, 30,6%  pe administrativ şi fiscal și 20% pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
La tribunale, va fi necesară suplimentarea cu 334 de posturi de judecător, creşterea fiind de 33% pe civil, 35% pe comercial, 20% pe penale.
La judecătorii, va fi necesară suplimentarea cu 187 de posturi de judecător,  creșterea fiind de 35,58% pe civil, 26,67% pe penal şi 20% pe cauze mixte.