Vom da piept cu efectele crizei economice în compania unui cabinet dominat de veterani ai guvernărilor din ultimele două decenii şi unde puţinii miniştri tineri sunt suspectaţi de incompetenţă. Puţini ar fi crezut că, la numai trei zile după surprinzătoarea decizie de retragere a lui Theodor Stolojan şi nu mai puţin uimitoarea desemnare pentru funcţia de premier a lui Emil Boc, cele două partide semnatare ale Parteneriatului pentru Romånia vor reuşi nu numai să-şi împ
Vom da piept cu efectele crizei economice în compania unui cabinet dominat de veterani ai guvernărilor din ultimele două decenii şi unde puţinii miniştri tineri sunt suspectaţi de incompetenţă.
Puţini ar fi crezut că, la numai trei zile după surprinzătoarea decizie de retragere a lui Theodor Stolojan şi nu mai puţin uimitoarea desemnare pentru funcţia de premier a lui Emil Boc, cele două partide semnatare ale Parteneriatului pentru Romånia vor reuşi nu numai să-şi împartă portofoliile, dar şi să desemneze ocupanţii acestora.
La prima vedere, democrat-liberalii au reuşit să primească mai multe ministere „cu greutate“. Dacă, însă, luăm în calcul bugetele alocate fiecărei instituţii, scorul devine aproximativ 60% la 40% pentru PSD. Pe de altă parte, deşi au la dispoziţie sume semnificative, ministere precum cel al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, al Educaţiei sau al Sănătăţii, aflate în ograda social-democraţilor, au o mult mai mică libertate de mişcare în ceea ce priveşte destinaţia fondurilor decåt Ministerul Transporturilor sau cel al Dezvoltării Regionale, adjudecate de PD-L. Una peste alta, în råndurile democrat-liberalilor există o oarecare stare de nemulţumire privind portofoliile obţinute. „Ne place, nu ne place, asta e“, a spus premierul desemnat Emil Boc.
În ceea ce priveşte noii demnitari, dacă unii au stårnit reacţii pozitive cvasiunanime sau, cel puţin, au fost primiţi cu neutralitate de către reprezentanţii domeniilor respective şi de către societatea civilă, alţii nu au provocat prea mult entuziasm. În cazul celor aflaţi la prima funcţie în guvern s-a spus că nu au experienţa necesară, o parte din ei, cum ar fi Elena Udrea sau Gabriel Sandu, fiind chiar acuzaţi că nu au competenţele necesare pentru domeniul pe care urmează să îl coordoneze. Dar astfel de alegaţii au fost lansate şi la adresa unor nume cu vechime. Ecaterina Andronescu, Ilie Sårbu ori Radu Berceanu nu sunt priviţi cu ochi prea buni tocmai pentru modul în care şi-au făcut treaba în mandatele anterioare.
Dar ce contează acum cu adevărat este viitorul, iar situaţia nu arată deloc roz. Cu încasări bugetare semnificativ mai mici decåt cele prognozate, cu producţia industrială în scădere accentuată, cu o rată a şomajului în creştere şi cu perspective sumbre pentru sectorul construcţiilor şi al domeniilor conexe, 2009 se prefigurează drept un an dificil. În ciuda acestui fapt, programul de guvernare al coaliţiei PD-L – PSD promite, printre altele, un deficit bugetar de 2,5%, numeroase măsuri de protecţie socială, subvenţii şi ajutoare pentru agricultură şi IMM-uri, reduceri ale TVA şi, nu în ultimul rånd, investiţii semnificative în infrastructură, mai ales în reţelele rutiere şi feroviare. De exemplu, pånă în 2012, ar urma să fie finalizaţi aproape 1.000 de kilometri de autostradă, alţi peste 700 fiind în lucru.
În ce capcane ar putea cădea Executivul
Analiştii chestionaţi de Capital consideră că noul cabinet ar putea avea dificultăţi serioase în a-şi atinge obiectivele. „Este nevoie de coerenţă. Multe din măsurile propuse se bat cap în cap, căci fiscalitatea nu va creşte, în timp ce cheltuielile guvernamentale vor fi mult mai mari. Va fi interesant de văzut cum vor reuşi să satisfacă pretenţiile de natură socială fără a sacrifica stabilitatea bugetului“, afirmă Dragoş Påslaru, General Manager al GEA Strategy&Consulting. El recomandă noului executiv să fie prudent, să evite pe cåt posibil semnarea unui acord cu FMI, care ar putea duce la o creştere a fiscalităţii, şi să amåne măsurile populiste pånă ce va fi depăşită perioada de criză, care, în opinia sa, se va manifesta mai puternic începånd din martie 2009.
Şi Gabriel Biriş, Managing Partner în cadrul companiei de avocatură şi consultanţă Biriş Goran, crede că cea mai mare capcană în care ar putea cădea noul executiv ar putea fi populismul. „Implementarea unor soluţii pe termen scurt, care să calmeze tensiunile sociale, ar fi o greşeală. Apoi, să cedeze la presiuni legate de interese de grup care avantajează respectivul grup şi îi dezavantajează pe ceilalţi, cum ar fi scutirea de taxe ori impozite a unor anumite categorii, ar constitui o altă eroare. Practic, e nevoie de atenţie maximă la modul în care se formează şi se cheltuiesc resursele“, spune acesta.
„În ultimii ani, bugetul public a fost utilizat pentru a finanţa consumul guvernamental şi nu pentru a investi, deşi acesta ar trebui să fie rolul Guvernului. Mi-e teamă că se va continua în aceeaşi direcţie“, consideră Matei Păun, Managing Partner al BAC Investement Bank. El crede că am putea asista, în viitorul apropiat, la o avalanşă de cheltuieli sociale. „Dacă se va întåmpla asta, măcar să profităm pentru a face restructurări. De exemplu, mărirea salariilor profesorilor ar trebui să meargă månă în månă cu reforma sistemului de educaţie“, afirmă Păun.
Emil Boc a încercat să arate că este conştient de situaţia în care ne aflăm. „Avem o creştere economică în 2008 de 8%, dar şi un deficit al bugetului general consolidat de aproape 4%. Avem oameni care sunt în stradă, acuzånd întårzieri în plata salariilor, iar deficitul bugetar se adånceşte de la o zi la alta“, a spus el. „În acest moment, cuvåntul de ordine este responsabilitate. Programul de guvernare va răspunde nevoilor Romåniei cu maximă responsabilitate“, a conchis premierul desemnat.
MĂSURI GUVERNAMENTALE VS. CRIZĂ
• Cota unică rămåne la 16%, dar persoanele cu venituri mici urmează să primească deduceri şi compensaţii fiscale.
• Deficit bugetar de maximum 2,5%.
• Reducerea cheltuielilor curente ale administraţiei publice şi creşterea investiţiilor în infrastructură.
• Salariul minim brut de 600 de lei, punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut, începånd cu 1 ianuarie 2009. Pensie minimă de 350 de lei şi dublarea alocaţiilor pentru copii, începånd cu 1 iulie 2009.
• Subvenţii mai mari pentru agricultură, inclusiv reducerea semnificativă, la 21 de euro pe tonă, a accizei pentru motorina utilizată în domeniu.
• Reducerea numărului de impozite şi taxe.
• Capitalizarea Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor IMM-urilor şi utilizarea schemelor de ajutor de stat pentru sprijinirea acestei categorii.
• Majorarea capitalului CEC pentru finanţarea IMM-urilor şi asigurarea capitalizării Eximbank pentru stimularea producţiei pentru export şi a exporturilor.
