Impozitul de 1% pe cifra de afaceri este injust. Această măsură fiscală urmărește reducerea cheltuielilor bugetare, dar, în realitate, nu își atinge scopul, a avertizat un membru al Consiliului Director din cadrul Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham).
Impozitul de 1% pe cifra de afaceri este injust
Impozitul de 1% pe cifra de afaceri este injust. Această măsură fiscală urmărește reducerea cheltuielilor bugetare, dar, în realitate, nu își atinge scopul, ci generează efecte anticoncurenţiale şi inflaţioniste. Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a fost introdus intempestiv şi a generat inadvertenţe şi anomalii cu care mediul de afaceri continuă să se confrunte.
„Impactul noii taxe minime pe cifra de afaceri cred că a fost subiectul cel mai dezbătut de mediul de afaceri, anul trecut. AmCham continuă să susţină că acest impozit este unul injust, generând efecte anticoncurenţiale şi inflaţioniste. Un impozit care a fost introdus intempestiv şi, ca urmare a acestui fapt, a generat inadvertenţe şi anomalii cu care mediul de afaceri continuă să se confrunte.
Cel mai important este că 39% dintre respondenţii sondajului nostru au considerat că acest impozit a avut un impact semnificativ asupra business-ului lor. Introducerea acestui impozit a fost parte a unui pachet care privea şi reducerea cheltuielilor bugetare. Din păcate, lucrul acesta nu l-am văzut.
De la început s-a vorbit despre un impozit temporar, iniţial pentru un an, apoi pentru pentru doi ani şi credem în continuare că, odată ce a fost introdus, ar trebui să existe un calendar clar de renunţare la acest impozit care nu aduce neapărat nivelul scontat de venituri bugetare şi creează mari probleme jucătorilor din economie”, a explicat Vlad Boeriu, membru al Consiliului Director din cadrul Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham), în cadrul unei conferințe de presă.
Au existat inadvertenţe care au generat aplicarea unor taxe la taxe
Potrivit spuselor sale, au existat inadvertenţe care au generat aplicarea unor taxe la taxe. România are nevoie de un focus mult mai mare pe Cercetare-Dezvoltare. Din acest motiv, ar trebui excluse din baza de impozitare a acestui 1% din cifra de afaceri.
De altfel, dacă diferenţele de curs valutar sunt nefavorabile nu sunt luate în considerare la calculul impozitului de 1%. În anumite luni, contribuabilii pot să piardă din diferenţa de curs valutar, în alte luni pot să câştige. Partea de câştig se va impozita, în timp ce partea de pierdere nu este luată în considerare.
„Pe lângă costul semnificativ mai mare cu fiscalitatea pe care trebuie să-l suporte, vorbim şi de anumite inadvertenţe. În primul rând, acesta se aplică asupra multor altor taxe pe care contribuabilii sunt obligaţi să le colecteze în numele statului, fie că vorbim taxe speciale la Fondul de Mediu, taxe speciale în energie, taxa pe pungă, taxa clawback, accizele şi alte asemenea taxe care intră în baza de impozitare a acestui impozit de 1%.
Fireşte, o taxare a taxelor nu este ceva echitabil. Apoi, avem cheltuielile de Cercetare-Dezvoltare. În general, România are nevoie de un focus mult mai mare pe Cercetare-Dezvoltare şi atunci, din nou, acestea ar trebui, după părerea noastră, excluse din baza de impozitare a acestui 1%.
Apoi, diferenţele de curs valutar dacă ele sunt nefavorabile nu sunt luate în considerare la calculul impozitului de 1%. În anumite luni, contribuabilii pot să piardă din diferenţa de curs valutar, în alte luni să câştige. Partea de câştig se va impozita, în timp ce partea de pierdere nu este luată în considerare”, a precizat reprezentantul AmCham România.
Sunt necesare ajustări în ceea ce priveşte creditul fiscal extern
Conform lui, sunt necesare ajustări în ceea ce priveşte creditul fiscal extern. Un contribuabil român, care obţine venituri din străinătate, plăteşte o dată impozit în ţara respectivă, având din punct de vedere fiscal un sediu permanent, apoi se întoarce cu venitul respectiv în România şi este taxat încă o dată cu 1% din cifra de afaceri.
Fiscalitatea a fost văzută ca un avantaj competitiv. Nu este momentul ca România să-şi piardă acest avantaj competitiv.
„România are încheiate tratate de evitarea dublei impuneri cu foarte multe ţări. Acolo se prevede o scutire de impozit sau obţinerea unui credit fiscal pentru impozitul plătit în cealaltă ţară. Dacă avem un contribuabil român care obţine venituri din străinătate, plăteşte o dată impozit în ţara respectivă, având din punct de vedere fiscal un sediu permanent, se întoarce cu venitul respectiv în România şi mai este taxat încă o dată cu acest 1%.
Sunt ajustări pe care noi le vedem necesare a fi implementate cât mai curând posibil, până când, sperăm noi, acest impozit va fi eliminat, aşa cum a fost intenţia iniţială. Fiscalitatea a fost văzută ca un avantaj competitiv şi nu cred că este momentul sau poziţia ca România să-şi piardă acest avantaj competitiv. Din răspunsurile primite în anii trecuţi (la sondajul de opinie AmCham), o treime dintre respondenţi considerau sistemul fiscal ca fiind un avantaj competitiv al ţării. Anul acesta, ponderea este de doar 19%”, a completat Vlad Boeriu.