Populaţia României a scăzut cu circa 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani, iar prognozele demografice ale ONU confirmă că ţara va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050. Mai mult, declinul demografic a fost însoţit de o înrăutăţire severă a ratei de dependenţă demografică (raportul vârstnici/activi), vizibilă în piramida vârstelor. 

„Predictibilitatea şi stabilitatea legislativă sunt cruciale pentru succesul oricărui sistem de economisire pe termen lung menit să asigure prosperitatea la pensie a celor peste 7 milioane de români care contribuie la aceste fonduri. În urmă cu mai bine de 10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a ţărilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus apariţia fondurilor private de acumulare şi capitalizare, prin care populaţia să poată economisi suplimentar, în conturi individuale, în vederea pensionarii. Alinierea a reprezentat soluţia la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreţine un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuţie şi solidaritate inter-generaţională”, se precizează în document. 

Citeşte şi “AmCham România solicită menţinerea Pilonului II de pensii private”.

Potrivit acestuia, faptul că tot mai puţini oameni activi vor trebui să susţină un număr tot mai mare de pensionari va pune o presiune extremă pe finanţele publice ale ţării. 

„Aceste evoluţii statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani”, arată reprezentanţii mediului de business. 

Aceştia afirmă că gradul înalt de reglementare, transparenţa şi randamentele investiţionale deosebite au primit o largă recunoaştere internaţională de la instituţii precum BetterFinance, Banca Europeană pentru econstrucţie şi Dezvoltare sau Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Astfel, o analiză realizată de OECD în 2017 plasează Pilonul II din România pe locul 2 dintre 38 de state analizate în termeni de randamente reale (ajustate cu inflaţia) în perioada 2008-2016. În cei 10 ani, fondurile private din România au obţinut peste 7 miliarde de lei prin investirea celor 35 de miliarde primite în administrare, în condiţiile unor restricţii investiţionale semnificative, impuse de legislaţie. 

 

Citeşte şi “Investitorii străini, apel către guvern: Suntem din nou într-o situație care nu oferă stabilitate”.

De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri subliniază, pe de altă parte, că al doilea beneficiu major al existenţei Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativă a pieţelor financiare locale. 

„Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. În prezent, fondurile de pensii private din România sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii au deţineri de circa 1,9 miliarde de euro, adică 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând 15% din lichiditate. Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei, inclusiv creşterea nivelului de guvernanţă corporativă, au avut de câştigat în tot acest timp. Listările la bursă ale firmelor private şi de stat ar fi fost de neimaginat fără aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contribuţie importantă a capitalului românesc”, se mai menţionează în apel. 

Organizaţiile menţionate amintesc şi comentariile negative ale Comisiei Europene cu privire la reducerea contribuţiei virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operată la finele anului 2017, despre care afirmă că a fost „motivată de probleme fiscale pe termen scurt, fără legătură cu performanţa bună a fondurilor de pensii private” şi că „este de natură să afecteze sistemul de pensii în general şi piaţa de capital a României”.

„De asemenea, această modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului românilor la vârsta pensionării. În acelaşi timp, măsura ar putea avea implicaţii negative asupra pieţelor financiare”, notează raportul de ţară al Comisiei Europene, citat de semnatarii apelului. 

„Având în vedere cele menţionate mai sus, reiterăm faptul că menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II, fără alte modificări, reprezintă unica soluţie potrivită în prezent, urmând ca pe viitor să se găsească soluţii pentru recuperarea decalajului de contribuţii cauzat de întârzierile în respectarea calendarului stabilit de lege, precum şi a reducerii de la finalul anului 2017. Numai astfel se poate asigura atât prosperitatea viitoare a românilor, cât şi agregarea rapidă a capitalului românesc capabil să finanţeze dezvoltarea României”, subliniază sursa citată. 

Potrivit Programului legislativ 2018, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, o prioritate este Proiectul de Lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II), care prevede suspendarea contribuţiilor în perioada 1 iulie-31 decembrie. 

Printre organizaţiile semnatare se numărp Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF) prin preşedintele Radu Hanga, Asociaţia Administratorilor Independenţi (AAI) prin preşedintele Sorana Baciu, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) prin preşedintele Iancu Guda, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) prin preşedintele Sergiu Oprescu, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) prin preşedintele Florin Pogonaru, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) prin preşedintele Radu Crăciun, Asociaţia pentru Promovarea Asigurărilor (APPA) prin secretarul general Alexandru Ciuncan, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) prin preşedintele Alin Iacob, Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) prin directorul general Adrian Tănase, Camera de Comerţ Americană din România (AmCham România) prin preşedintele Anda Todor, CFA România (CFA) prin preşedintele Adrian Codîrlaşu, Confederaţia Patronală Concordia (Concordia) prin preşedintele Adrian Manolache, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) prin preşedintele Franz Weiler, Romanian Business Leaders (RBL) prin preşedintele Dragoş Roşca, şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) prin preşedintele Adrian Marin.