Barometru Sierra Quadrant: Cum privesc managerii companiilor din România anul 2022? Problemele generate de pandemia de coronavirus, creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și înghețarea investițiilor îi fac pe mulţi să creadă că vom putea depăşi problemele generate de criză abia în anul 2023.
Potrivit celei de-a VIII-a ediții a Barometrului Sierra Quadrant privind starea business-ului românesc, 71% dintre cei chestionați ( manageri, oameni de afaceri și angajați cu funcții de răspundere în companii) au motive de pesimism privind evoluția economică din 2022, privind cu retincență și neîncredere posibilitatea dezvoltării unor noi afaceri.
Creșterea inflației a trecut în prim-plan atunci când vine vorba despre provocări
Doar 13% sunt opimiști și cred că economia va urma o traiectorie pozitivă, în timp ce 16% au evitat să se pronunțe, considerând că există încă destul de multe necunoscute în privința perspectivelor economice.
Dacă în precedentul barometru, realizat în primăvară, principala provocare o reprezenta pandemia și efectele sale (restricții, scăderea consumului etc.), menționată de 58% dintre respondenți, în noul sondaj, realizat în decembrie, creșterea inflației a trecut în prim-plan, remarcată de 82% dintre cei chestionați (față de 43% în precedentul barometru).
În topul temerilor din 2022 se mai situează pandemia și efectele sale – restricții, scăderea consumului etc. – menționată de 69%, accentuarea blocajului financiar (37%), creșterea cursului euro (28%), a costurilor de finanțare -scumpirea și limitarea accesului la credite (18%) și criza forței de muncă (16%).
,,Pandemia, cu efectele sale, a săpat puternic la baza încrederii investitorilor în economie’’, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
,,Chiar dacă marea majoritate și-a restructurat, și-a eficientizat operațiunile, neîncrederea – generată de lipsa unor perspective foarte clare, a devenit preponderentă într-un mediu de business fragil, slab capitalizat și lipsit de predictibilitate’’, a mai spus acesta.
Revenirea consumului, miza din 2022
După un an 2021 cu bune și rele, cu o evoluție economică inegală (cu sectoare pe plus și altele pe minus), managerii văd o continuare a acestui fenomen și în anul următor.
Potrivit rezultatelor barometrului, focusul investitorilor va fi, în 2022, pe stimularea consumului, principalul motor al economiei. 58% dintre respondenți cred că aceasta va fi miza lui 2022, după un an 2021 în care preocuparea mediului de business a vizat, în principal, restructurarea afacerilor.
Interesant este și faptul că numai 34% dintre cei chestionați mizează pe o reluare a investițiilor în noul an, marea majoritate așteptând să vadă cum va evolua cadrul macro-economic și sanitar.
Dincolo de dinamica pandemiei COVID, de restricții, de lipsa unei perspective din zona sanitară – cu efect direct în comportamentul de consum al românilor, inflația a pus gaz pe focul problemelor structurale din economie și a determinat o accentuare a blocajului financiar.
,,Dincolo de creșterile de prețuri în cascadă, de scăderea evidentă a vânzărilor, o consecință semnificativă a inflației o reprezintă deteriorarea relațiilor de business. Creditul furnizor, legăturile de business bazate până nu demult pe încredere, pe promisiuni și obligații ferme, au fost puternic afectate de acest val de probleme care a afectat economia. Această tendință va guverna, cel mai probabil, anul de business 2022’’, a mai declarat Ovidiu Neacșu.
Când va ieși economia din criză?
Oamenii de afaceri sunt, din păcate, tot mai reticenți în privința depășirii crizei din economie.
Dacă la barometrul din primăvară, 71% dintre oamenii de afaceri chestionați considerau că depășirea perioadei de criză, la nivelul întregii economii, va interveni în a doua parte a anului viitor, acum cei mai mulți văd o întârziere a acestui fenomen cu cel puțin un semestru.
57% estimează, astfel, o revenire solidă a economiei abia în S1 2023, 34% mizează, în continuare, pe o evoluție pozitivă începând cu S2 2022, iar 9% au evitat să se pronunțe.
Inflația și pandemia sunt văzute de investitori drept principalii vectori care vor schimba direcția economică într-un sens sau altul.
Întrebați care ar fi atuurile economiei în perspectiva ieșirii din criză, 37% dintre respondenți au indicat revenirea consumului în condițiile stăvilirii inflației, 28% se bazează pe efectele atragerii fondurilor din PNRR, 16% au menționat costurile relative scăzute cu forța de muncă, iar restul alte motive.
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, cadrul macro-economic este mai impredictibil ca oricând, astfel că pentru multe companii este o provocare să își facă un plan de business bine conturat pentru 2022.
,,Evoluția impredictibilă a pandemiei COVID, scăderea consumului generată de creșterile spectaculoase de prețuri, creșterea costurilor de finanțare și lipsa încrederii în partenerii de business conturează un an de business plin de provocări, cu multiple necunoscute’’, arată rezultatele barometrului.
O economie mai adaptată la criză
Vestea bună, în tot acest tablou economic, este că mare parte dintre investitori au învățat lecția crizei și și-au restructurat business-urile, în așa fel încât să facă față provocărilor generate de scăderea consumului, de restricțiile de circulație și de accesul tot mai limitat la finanțare.
De la scăderea costurilor logistice (chirii, utilități, parc auto etc.) la reducerea creditului furnizor și digitalizarea activităților companiilor, măsurile s-au dovedit eficiente în multe dintre cazuri.
Anul 2021 a adus, din păcate, și vești rele, aproximativ 100.000 de companii încetându-și activitatea.
,,Așa cum Sierra Quadrant estima încă din primăvară, pe fondul lipsei de finanțare, urmare a inflației și a scăderii consumului, multe firme, mai ales din comerț și servicii și-au închis porțile. Estimăm că acest fenomen va continua și în 2022 și va afecta inclusiv business-urile din zona de producție, grav afectate de creșterea puternică a costurilor cu gazele, cu energia electrică și carburanții’’, arată barometrul.
Potrivit experților, numărul firmelor în dificultate ar fi fost mai mare dacă statul nu ar fi susținut, în timpul pandemiei, supraviețuirea acestora.
,,Amânarea plății taxelor, a ratelor și leasingurilor bancare, plățile făcute pentru șomajul tehnic, programul IMM Invest – au fost elemente care au menținut pe linia de plutire o economie în care nevoia de finanțare e uriașă și în care peste 90% dintre companii sunt slab capitalizate’’, mai spun specialiștii.
Ne salvează PNRR?
Este PNRR un colac de salvare, va aduce un boost semnificativ economiei? Potrivit managerilor chestionați de Sierra Quadrant, opiniile sunt împărțite. 47% văd un impact pozitiv iar 29% sunt destul de reticenți.
Întrebați care cred că va fi gradul de absorbție al fondurilor din PNRR, 52% dintre investitori estimează că România va fi capabilă să atragă între 40-60% din bani, 24% îl estimează sub acest nivel și numai 13% cred într-o absorbție de peste 60%. Restul au evitat să se pronunțe.
,,PNRR reprezintă o șansă istorică pentru România de a construi, într-un timp foarte scurt, ce n-am reușit în ultimii 20 de ani. Impactul investițiilor din zona de infrastructură și digitalizare ar fi unul semnificativ dar nu suficient pentru a avea o economie pregătită pentru Industry 4.0, pentru economia viitorului’’, a declarat Ovidiu Neacșu.
,,Dacă în 2022 vom reuși să stăvilim inflația și scumpirea creditelor, să atragem banii europeni și să avem un Cod Fiscal favorabil, bătut în cuie, perspectivele se vor îmbunătăți și vom asista la o creștere a încrederii investitorilor în economie, cu efect direct în reluarea investițiilor și înființarea de noi locuri de muncă’’, a mai spus acesta.
Barometrul Sierra Quadrant privind starea economiei, ediția a VIII-a, a fost efectuat de compania de consultanță Frames și Sierra Quadrant în perioada 8-14 decembrie 2021, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 320 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
La barometru au răspuns, în total, 1239 de persoane. Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 53% bărbați și 47% femei, cu o vârstă medie de 48 de ani.