O treime dintre reţetele prescrise de doctori în mediul rural rămân doar note informative pentru pacienţi. Asta, pentru că, dacă nu au o farmacie în localitatea în care locuiesc, mulţi dintre ei nu se deplasează până „la oraş“ pentru a-şi cumpăra medicamentele.
În România, sunt mai puţin de 1.000 de farmacii în zona rurală, spun analiştii de la compania de consultanţă managerială A.T. Kearney. Poate şi din cauza faptului că o farmacie ar trebui să aibă o cifră de afaceri de minimum zece mii de lei pe lună pentru a putea supravieţui, iar în mediul rural, puterea de cumpărare situează vânzările cu mult sub această valoare. Mai exact, în timp ce consumul mediu anual de produse farmaceutice este în mediul urban de circa 100 de euro pe cap de locuitor, în zona rurală el este de doar 50 de euro. Prin urmare, consumul redus de medicamente din sate şi comune nu poate fi atribuit stării de sănătate mai bune a locuitorilor, ci accesului mult mai dificil la medicamente.
Analiştii de la A.T.Kearney spun că această situaţie oferă oportunităţi pentru deschiderea de farmacii în zonele rurale. Oportunitate de care a profitat deja Sensiblu, care a deschis prima sa farmacie din mediul rural în toamna anului trecut, la Crasna, în judeţul Gorj. „Şi distribuitorii sunt dispuşi să livreze medicamente la sate, pentru că asta ar duce la o eficientizare a profitului obţinut pe rută“, explică Linda Vasilescu, Senior Business Analyst la biroul A.T. Kearney din Bucureşti. „Ei au astfel posibilitatea de a distribui în zonele intermediare dintre oraşele mari, costurile împărţindu-se la o bază mai mare de farmacii“, adaugă ea.
Compania de consultanţă managerială propune chiar un model de business: un model low cost de retail special pentru zona rurală. „Acesta ar putea consta într-o farmacie mobilă sau în desfacerea de produse farmaceutice împreună cu produse veterinare/produse chimice pentru agricultură“, spune Vasilescu. Alt model de succes ar fi mini-farmaciile de lângă dispensare. „Chiar dacă potenţialul individual de vânzare al unui astfel de punct de lucru nu este foarte mare, se poate atinge o economie de scară, prin aplicarea concomitentă a aceluiaşi concept în mai multe locaţii, având în vedere că cererea este la nivelul întregii tări“, completează ea.
Cât despre tendinţe, zona rurală are un potenţial neexplorat şi pentru canalele de distribuţie a produselor parafarmaceutice. „Pe măsura creşterii veniturilor populaţiei, produsele parafarmaceutice vor putea pătrunde în alte canale specializate, cum ar fi saloanele de frumuseţe sau clinicile private“, explică Irina Rusu, Senior Business Analyst la biroul A.T. Kearney din München. „Se întâmplă adesea ca la ţară să nu fie nici o farmacie pe o rază de zeci de kilometri şi oamenii trebuie să se ducă în cel mai apropiat oraş să îşi facă cumpărăturile. Idei inovatoare, cum ar fi farmaciile mobile, se pot dovedi un real succes, fiindcă pot satisface această nevoie a pieţii“, adaugă ea.
În plus, este de aşteptat ca extinderea puternică a hipermarketurilor să aibă o influenţă şi asupra pieţei farmaceutice. Mai exact, distribuitorii de produse parafarmaceutice şi de anumite medicamente OTC (medicamente fără reţetă) vor apela la aceste canale care asigură o bună prezentare către clienţi finali şi care garantează circulaţia lor. În această situaţie, unele produse parafarmaceutice ar putea fi asociate cu categoria FMCG (fast moving consumer goods – bunuri de consum cu circulaţie rapidă), în termeni de logistică şi de dinamică a marketingului.
Printre oportunităţile care există pe piaţă, A.T.Kearney identifică serviciile medicale private şi studiile clinice. „În ultimii ani, companiile s-au orientat tot mai mult spre China, deoarece costurile studiilor sunt reduse în comparaţie cu cele din SUA sau Europa. România oferă posibilitatea desfăşurării de studii clinice la costuri reduse, iar cadrul legal armonizat la cel al UE oferă un avantaj faţă de China“, spune Irina Rusu.
Ea a arătat că piaţa prezintă în acest moment oportunităţi foarte bune pentru privatizarea Antibiotice Iaşi, având în vedere atât achiziţiile reuşite din ultimul an (Ranbaxy-Terapia, Actavis-Sindan), cât şi interesul investitorilor externi pentru piaţa românească. Atât investitorii strategici, cât şi cei financiari sunt interesaţi de achiziţii, după cum s-a văzut din dinamismul pieţei farmaceutice la nivel internaţional. „În plus, şi investitorii financiari dispun în acest moment de lichidităţi şi se uită cu interes sporit la pieţe care până acum doi-trei ani erau percepute cu risc ridicat“, conchide Irina Rusu.
Vom cheltui mai mult pe sanatate
Conform unui studiu A.T.Kearney, se aşteaptă o creştere puternică a cheltuielilor pentru sănătate în următorii ani. RATA DE CREŞTERE va ajunge rapid de la o medie anuală de 12% la peste 19% în următorii patru ani.
Nivelul cheltuielilor pentru sănătate probabil se va dubla, de la 4,5 miliarde euro în 2005 la 10,8 miliarde euro în 2010. CHELTUIELILE PRIVATE cresc mai repede decât cele publice.
Sursa: A.T.Kearney
