Aproape 38% din absolvenţii de liceu şi trei sferturi dintre tinerii în vârstă de cel puţin 19 ani sunt persoane inactive, iar atunci încearcă să îşi caute un loc de muncă, apelează doar la rude sau cunoştinţe. Totodată, în ciuda potenţialului agricol al României, numai 5% din tineri au venituri din muncă în agricultură, arată un studiu realizat în cadrul proiectului european "O piaţă incluzivă a muncii în mediul rural"
Datele arată că majoritatea tinerilor de 19 ani şi peste, mai precis 61% din ei, nu au avut niciodată un loc de muncă. Mai mult, peste jumătate dintre angajatorii români consideră că tinerii de la ţară nu sunt suficient de bine pregătiţi.
Doar 46% din tinerii din rural neocupaţi au căutat un loc de muncă în ultimul an, însă doar 10% au primit vreo ofertă de muncă de când nu mai lucrează sau au absolvit o formă de învăţământ.
O treime din gospodăriile din mediul rural, sub pragul sărăciei relative
Peste 42% dintre gospodăriile din mediul rural în care locuiesc tineri erau sub pragul sărăciei relative în 2011, iar 60% dintre tineri spun că veniturile gospodăriei ajung cel mult pentru strictul necesar. Datele oficiale au indicat o rată a sărăciei relative de 37,1 la sută pentru întreaga populaţie din mediul rural, nu doar pentru gospodăriile care au în componenţă şi tineri.
Principalele categorii cu risc disproporţionat de sărăcie includ gospodăriile mari, cu doi şi mai mulţi copii, cu precădere din regiunile Nord-Est şi Sud Muntenia, persoanele cu nivel redus de educaţie, care au absolvit cel mult şcoala generală, persoanele inactive (casnice), cele fără ocupaţie şi lucrătorii în sectorul informal, precum şi persoanele de etnie romă.
Lipsa veniturilor generate de un loc de muncă reprezintă factorul principal de sărăcie în gospodăriile în care trăiesc tinerii, însă acest lucru nu îi priveşte doar pe tineri, deoarece în peste 80% dintre cazuri ei nu sunt cap de familie.
Studiul mai notează că în mediul rural, familia îndeplineşte funcţia de suport financiar pentru tineri până la vârste înaintate, cei mai mulţi, deşi se căsătoresc, nu întemeiază o gospodărie proprie, în principal din raţiuni materiale.
În lipsa oportunităţilor de câştig din agricultură sau prin obţinerea unui loc de muncă, singura alternativă pentru unii tineri a fost reprezentată de emigrarea spre vestul Europei.
Tinerii români, "pe cale de dispariţie"
În ultimii 20 de ani, principalele două tendinţe demografice au fost cele de scădere şi de îmbătrânire a populaţiei României. În anul 2010, tinerii reprezentau mai puţin de 28% din populaţia din mediul rural, respectiv aproximativ 2,6 milioane de persoane.
"Ponderea tinerilor din totalul populaţiei este mai redusă în cazul mediului rural faţă de cel urban. Pe termen lung, lumea rurală se va confrunta cu un fenomen de îmbătrânire a populaţiei mai accentuat decât în mediul urban", scriu autorii studiului.
Studiul "Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural" a urmărit descrierea şi analiza stadiului actual al sărăciei, excluziunii socială şi oportunităţilor de angajare pentru tinerii din aceste zone care au între 16 şi 35 de ani.