Preşedintele ceh Milos Zeman a declarat recent, cu referire la Kosovo, că ”un stat condus de criminali de război nu-şi are locul în comunitatea ţărilor democratice”. Prin urmare, reacția autorităților de la Priștina nu s-a lăsat așteptată.
Kosovo a renunţat să participe la un summit regional de la Praga, au anunţat miercuri responsabili cehi, în urma declaraţiilor preşedintelui ceh care i-a calificat drept ”criminali de război” pe liderii kosovari.
Delegaţii guvernamentale din mai multe ţări din Balcanii occidentali urmează să se întâlnească joi, la Praga, cu prim-miniştrii ceh, ungar, polonez şi slovac.
”Kosovo a trimis astăzi o notificare pentru a prezenta scuze pentru absenţa sa”, după ce iniţial şi-a confirmat participarea, a declarat Jana Adamcova, purtătoarea de cuvânt a guvernului ceh, preluată de presa europeană.
Marţi, preşedintele ceh Milos Zeman a declarat că apreciază Serbia şi nu Kosovo, în cursul unei vizite la Belgrad, care refuză să recunoască independenţa Kosovo.
Miercuri, Zeman a precizat că va întreba guvernului ceh ”dacă este posibil să retragem recunoaşterea Kosovo” de către Republica Cehia, potrivit unei postări pe Twitter a purtătorului său de cuvânt, Jiri Ovcacek.
”Un stat condus de criminali de război nu-şi are locul în comunitatea ţărilor democratice”, a adăugat Zeman, cunoscut pentru simpatiile sale faţă de Rusia şi China.
Fostul prim-ministru al Kosovo, Ramush Haradinaj, fost comandant al rebelilor de origine albaneză care au luptat împotriva Serbiei la sfârşitul anilor ’90, a demisionat în luna iulie pentru a compărea în faţa unui tribunal special de la Haga care anchetează asupra crimelor de război din acea perioadă.
Ministrul ceh de externe, Tomas Petricek, a declarat miercuri că Praga nu are niciun interes să-şi schimbe decizia sa din 2008 de a recunoaşte Kosovo ca stat independent.
”Am recunoscut Kosovo ‘de jure’ în 2008 şi este în interesul securităţii noastre şi al transparenţei politicii noastre externe să nu schimbăm nimic”, a declarat Petricek pentru AFP.
Summitul de joi are drept obiectiv consolidarea legăturilor între cele patru ţări ale Grupului de la Vişegrad şi Albania, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, care încearcă toate să se apropie de UE.