Ducesa de Sussex a fost văzută purtând bijuterii create în laborator, cumpărate de la Kimai, în timpul unei vizite pe care a făcut-o la organizația de caritate Smart Works din Londra, în ianuarie 2019, scrie Daily Record.

Bijutierul Eddie LeVian s-a declarat „îngrijorat” că publicul poate fi tentat să creadă că bijuteriile create în laborator  pot fi la fel ca un diamant adevărat. Într-un interviu pentru Mail Online, el a spus: „Mă îngrijorează că oamenii cred că este la fel ca un diamant. Este ceva înșelător”. El a adăugat: „Dacă Prințul Harry v-ar cere în căsătorie cu un diamant artificial, ați accepta? Sunt sigur că Meghan n-ar fi făcut-o”.

Dar inelul de logodnă?

Inelul de logodnă al lui Meghan Markle a fost gândit chiar de Prințul Harry. Acesta a fost ajutat de compania de bijuterii Cleave & Co pentru a realiza bijuteria unică. Inelul are în centru un diamant din Botswana, locul pe care Meghan și Harry l-au vizitat împreună și unde Ducele de Sussex ar fi cerut-o prima dată în căsătorie. Inelul de logodnă al lui Meghan era compus din trei diamante montate pe o bandă din aur galben.

După ce Ducesa i-a adus modificări, cele trei diamante au fost montate pe o bandă subțire formată cu mici diamante de ambele părți. Zack Stone, director la Steven Stone Jewellers, spunea că diamantul aflat în centrul inelului ar putea avea între trei și patru carate. Celelalte două diamante ar putea avea între 0.5 și 0.75 carate fiecare, dezvăluia MarieClaire.co.uk.

Ce sunt, de fapt, diamantele create în laborator

Diamantele create în laborator sunt considerate o alternativă durabilă la diamantele naturale, deoarece tot mai mulți oameni devin conștienți de costurile mari de mediu și de ordin umanitar pe care le implică aceste pietre prețioase. Sunt concepute pentru a fi identice din punct de vedere chimic, fizic și optic cu diamantul extras și sunt create de oameni de știință care refac aceleași circumstanțe din natură.

Cu toate acestea, mulți au pus sub semnul întrebării lipsa de transparență în sectorul diamantelor cultivate în laborator. Criticii contestă eforturile de a le prezenta drept ”o alternativă durabilă și ecologică”, deoarece susțin că nu există suficiente dovezi pentru aceste afirmații, diamantele create în laborator având și ele o amprentă de carbon.  BBC arată că 50-60% din diamantele sintetice sunt fabricate în China, unde energia cărbunelui este predominantă – folosind tehnologia de înaltă presiune și temperatură înaltă.

În 2019, vânzările de diamante create în laborator au echivalat cu doar 1% din vânzările totale de diamante, dar în 2021, această cifră a crescut la 81% din vânzările totale, potrivit The Independent.„Diamantele cultivate în laborator oferă o alternativă excelentă, care este mai accesibilă și are mai puțin impactant asupra mediului. Tendința oamenilor de a se îndrepta spre alternative cultivate în laborator nu dispare”, susține șeful unei companii care vinde astfel de diamante.

„Deși 70% au spus că ar fi dispuși să opteze pentru un diamant cultivat în laborator, cercetările noastre arată că 46% nu știu că există astfel de diamante”, a continuat el.

Diamantele se formează în mod natural printr-o combinație de căldură, presiune și timp. Cu toate acestea, versiunile cultivate în laborator recreează acest proces în doar patru săptămâni. Există două abordări principale: temperatura înaltă și depunerea chimică a vaporilor.