El a declarat, într-o conferinţă de presă, că în 2018 vor deveni funcţionale punctele de trecere a frontierei de la Vicovu de Sus – judeţul Suceava şi Racovăţ – judeţul Botoşani, aflate la frontiera cu Ucraina. 

"Am discutat cu domnul Klimkin şi în bugetul pe acest an (n.r.- bugetul de stat al Ucrainei) vor fi prevăzute de către Ministerul Finanţelor sumele necesare pentru deschiderea a două puncte de frontieră. Aceste puncte de frontieră sunt, din punct de vedere al părţii române, complet pregătite pentru a fi deschise şi aşteptăm doar finalizarea din partea cealaltă în cursul acestui an", a afirmat Meleşcanu. 

Cei doi miniştri au discutat şi despre posibilitatea deschiderii de noi puncte pietonale la frontiera dintre România şi Ucraina. 

Miniştrii de externe ai României şi Ucrainei, Teodor Meleşcanu şi Pavlo Klimkin, au convenit, joi, la Cernăuţi, demararea unor negocieri în vederea încheierii unui protocol privind aplicarea noii Legi a Educaţiei din Ucraina, care să garanteze dreptul membrilor comunităţii româneşti din această ţară de a învăţa în limba maternă. 

Şeful diplomaţiei române a anunţat, la finalul întrevederii cu omologul său ucrainean, că România îşi va menţine îngrijorarea faţă de Legea educaţiei din Ucraina "până se va găsi o soluţie realistă", subliniind că actul normativ adoptat de Parlamentul de la Kiev "are un impact negativ asupra dreptului la educaţie în limba maternă pentru persoanele care aparţin minorităţii române". 

"Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un protocol referitor la temele legate de aplicarea Legii Educaţiei şi mai ales de dezvoltarea ulterioare a legislaţiei secundare", a afirmat Meleşcanu. 

Acesta a subliniat că România poate fi pentru Ucraina un model de respectare a drepturilor minorităţilor, în special a drepturilor de învăţare în limba maternă. 

"România este pregătită, totodată, să împărtăşească din experienţa pe care o are în ceea ce priveşte învăţământul în limba maternă în paralel cu asigurarea cunoaşterii limbii române, care este limbă oficială. Vreau să vă asigur că experienţa noastră demonstrează că este posibil ca ambele obiective să fie atinse în acelaşi timp, prin măsuri echilibrate şi realiste. Pe de o parte, cunoaşterea limbii de stat, ca şi educaţia în limba minorităţilor naţionale", a adăugat Meleşcanu. 

AGERPRES