Așadar, a fost aprobat planul de înzestrare pentru Armata Română 2024-2033. Decizia a fost luată joi, la Palatul Cotroceni, de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Administrația Prezidențială amintește că țara noastră îşi informează constant şi detaliat toţi Aliaţii şi partenerii privind evoluţiile şi potenţialul impact al acestora. În această categorie sunt incluși și partenerii strategici.
A fost aprobat planul de înzestrare pentru Armata Română 2024-2033
„O altă temă importantă analizată de către membrii Consiliului a fost situaţia de securitate din Regiunea Mării Negre, pe fondul celor mai recente evoluţii, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În ultima lună, situaţia de securitate în regiune s-a deteriorat semnificativ, ca urmare a sporirii acţiunilor ostile ale Rusiei la adresa securităţii şi libertăţii de navigaţie în Marea Neagră. Intensificarea atacurilor ruseşti cu drone asupra porturilor maritime şi fluviale ale Ucrainei în zona Mării Negre a adus războiul şi mai aproape de frontierele României. Incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul ţării noastre şi implicit al NATO au crescut riscul de escaladare”, a informat Administrația Prezidențială.
De asemenea, ministrul Angel Tîlvăr a prezentat un set de măsuri concrete. Măsurile vizează creşterea capacităţii de supraveghere aeriană, detecţie şi intervenţie, în funcţie de situaţie, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse.
România a primit din partea tuturor Aliaţilor şi partenerilor sprijin politic şi practic semnificativ, care a inclus şi componenta de poliţie aeriană şi supravegherea spaţiului aerian de deasupra Mării Negre.
Situația regională a determinat reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare
Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare.
Acestea sunt necesare contracarării noilor ameninţări inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor.
„În contextul menţinerii alocaţiilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, Armata României îşi va concentra eforturile strategice pentru consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi în cadru Aliat, în vederea descurajării şi a combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de ameninţări clasice, asimetrice, de tip hibrid sau de altă natură. Acest lucru se va realiza prin dotarea structurii de forţe cu tehnică şi echipamente militare performante, compatibile şi interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO şi UE, care să asigure atât îndeplinirea misiunilor de descurajare şi apărare, cât şi viabilitatea acestora pe termen lung prin nivelul de eficienţă şi dezvoltare tehnologică”, a informat Administrația Prezidențială.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este direct interesat ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale. Acestea trebuie să asigure producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace.
Totodată, trebuie să asigure și menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate. Un alt obiectiv este fabricarea/dezvoltarea de noi echipamente. Scopul acestora este multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.
În acest context, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033.
