În anul 2006, faţă de 2005, piaţa bunurilor de larg consum (FMCG) din România a crescut cu 6,1% din punctul de vedere al cantităţilor de produse vândute în retail şi cu 17,4%, ca valoare a acestora.
Potrivit monitorizărilor de tip „retail audit“ efectuate de MEMRB RTS România, creşterea a fost generată atât de segmentul produselor alimentare (11,8% – cantitativ, 21,1% – valoric), cât şi de categoria „non food“ (9,4% – cantitativ, 13% – valoric).
Piaţa băuturilor a scăzut nesemnificativ ca volum absolut de vânzare – ne referim la numărul de bucăţi comercializate – respectiv cu 0,2%, însă a înregistrat o creştere consistentă, de 15%, ca valoare a vânzărilor. Această situaţie are drept cauză creşterea preţului la băuturile alcoolice, ca o consecinţă a accizelor aplicate. Astfel că, în 2006, segmentul băuturilor, deşi a fost singurul care a pierdut în importanţă în totalul pieţei de FMCG, continuă să domine vânzările de bunuri de larg consum.
În ceea ce priveşte canalele de distribuţie, formatele moderne au „furat“ cote de piaţă importante de la competitori, îndeosebi de la alimentarele mici – magazine cu o suprafaţă de vânzare de până la 50 de metri pătraţi – şi chioşcuri. În cazul categoriei „non food“, de altfel, (produse cosmetice şi de îngrijire personală, produse destinate curăţeniei locuinţei etc.), magazinele de mici dimensiuni au pierdut de mult în importanţă, în favoarea supermarketurilor.
Alimentele au constituit „motorul“ dezvoltării pieţei de FMCG, fiind, în 2006, cel mai dinamic segment. Creşterea absolută, ca volum şi valoare a vânzărilor, a fost determinată, cu precădere, de grupa produselor lactate – lapte, sana, kefir, cremă de brânză -, dar şi de alte categorii, precum carnea procesată – mai ales salam şi specialităţi – şi ciocolata.
„Carnea procesată reprezintă cea mai importantă categorie de produse alimentare, cu o pondere valorică de 35,7% în cadrul acestui segment. După nivelul vânzărilor înregistrate în 2006, în topul primilor cinci producători se regăsesc Cris – Tim, Caroli, Aldis, Campofrio şi Unicarn“, precizează Marius Căluian, general manager la MEMRB RTS.
Piaţa a crescut şi datorită retailerilor
Ciocolata, incluzând aici segmentele batoane, tablete, praline, drajeuri, figurine şi alte sortimente, reprezintă a doua piaţă, ca importanţă, în ceea ce priveşte vânzările de produse alimentare, cu o cotă valorică de 8,1%. În 2006, această categorie a crescut cu 28,3%, faţă de 2005, liderul detaşat al acestui segment fiind ciocolata tablete. Figurinele şi sortimentele de ciocolată, deşi au o pondere mult mai redusă în piaţa de profil, au înregistrat rate de creştere, ca valoare absolută a vânzărilor, de peste 200%. Principalii cinci producători ierarhizaţi în funcţie de vânzările valorice sunt: Kraft, Kandia – Excelent, Suprème, Ferrero şi Master Foods.
„Se observă o asemănare între pieţele menţionate mai sus: pe de o parte, subsegmentul cel mai important înregistrează creşteri de la un an la altul, dar la o rată inferioară celei de creştere a categoriei, în ansamblu, în timp ce alte subsegmente, mai puţin importante – specialităţi de carne procesată, figurine şi specialităţi de ciocolată -, au parte de creşteri susţinute. Aceste evoluţii sunt explicabile, într-o mare măsură, prin expansiunea lanţurilor comerciale internaţionale, ţinând cont de faptul că ele reprezintă principalul canal de distribuţie pentru produsele de nişă“, precizează Marius Căluian.
Desigur, pe lângă explicaţia reprezentantului MEMRB, pot fi menţionaţi şi alţi factori care au condus, în 2006, la modificări notabile în cadrul pieţei de FMCG şi la schimbări ale comportamentului de consum. Amintim doar câţiva: investiţiile masive ale producătorilor, lansări şi relansări de produse, susţinerea puternică a unor branduri prin ample campanii de comunicare, o ofertă comercială tot mai diversificată, disponibilitatea financiară populaţiei de a cheltui mai mult decât în anii trecuţi pe bunuri de larg consum.
Alcool mai scump, deci mai puţin
«Piaţa băuturilor a raportat o scădere nesemnificatică ca volum al vânzărilor şi o creştere consistentă ca valoare a acestora, motivul fiind scumpirea băuturilor alcoolice, ca urmare a diverselor accize aplicate.»
Marius Căluian, general manager, MEMRB RTS
Consumul casnic de bunuri de larg consum*
(panel de gospodării)
• Trendul ascendent a continuat şi în 2006, al patrulea an consecutiv – ETALONUL FIIND 2003, când nivelul consumului casnic l-a depăşit pentru prima dată pe cel din 1998.
• Ritmul de creştere a fost totuşi MAI PUŢIN ACCELERAT în 2006, faţă de 2005.
• Din întregul coş de produse analizat, segmentele cele mai dinamice au fost reprezentate de aşa-numitele „produse cu o imagine bună“, îndreptate spre o ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASA, acestea înregistrând creşteri semnificative în totalul consumului, din punct de vedere cantitativ. Printre acestea, regăsim cerealele pentru micul dejun, sana/kefirul, sucurile naturale.
• Produsele făcute în casă şi cele vândute vrac pierd teren în favoarea celor DE MARCĂ, industrializate.
• COMERŢUL MODERN şi-a mărit ritmul de dezvoltare, astfel că hipermarketurile şi magazinele de tip discount şi-au dublat cota de piaţă în 2006, faţă de 2005.
• În timp ce HIPERMARKETURILE au prezentat cea mai mare creştere a numărului de clienţi, în MAGAZINELE DE TIP DISCOUNT s-a înregistrat cea mai mare creştere a sumei medii de bani cheltuite de o familie.
• Ponderea comerţului modern în totalul canalelor de distribuţie a ajuns la 32% la nivel naţional şi la aproape 60%, în Bucureşti.
• Creşterea cheltuielilor familiilor din România pentru produse de larg consum se datorează unei sume de bani SEMNIFICATIV MAI MARE cheltuită la un act de cumpărare, pentru aceleaşi produse ca în 2005.
• La polul opus, românii au mers MAI RAR la cumpărături, aceasta fiind o consecinţă a schimbării comportamentului de cumpărare, sub influenţa migrării de la formatele tradiţionale de comerţ către cele moderne.
*) situaţia include, pe lângă produsele cumpărate, şi pe cele realizate în casă (autoconsumul)
Sursa: GfK România, Institut de Cercetare de Piaţă
