'Taxa de 80 de lei pe gunoiul depozitat la groapă este binevenită, însă nu trebuie să uităm scopul final al acesteia, acela de a reduce cantităţile depuse la groapă, respectiv să creştem cota de procesare şi de reciclare. Scopul e să nu penalizăm pe nimeni. În tot acest lanţ al deşeurilor, firmele de salubritate fac exact ce scrie în contract', a spus Merica.
'Contractul este dat de autorităţile publice locale. Deci, nu poţi să penalizezi o firmă care, prin contract, trebuie să transporte nişte deşeuri şi poate altcineva are staţia de sortare, staţia de compostare sau poate nu o are nimeni. Nu ai cum să creezi o obligaţie, printr-o ordonanţă, pentru ceva ce nu există. Raportul Jasper din septembrie, anul trecut, este foarte cuprinzător. A fost transmis şi la Ministerul Mediului şi cred că în asta stă soluţia, respectiv o taxă de de 30 de lei care să fie tradusă la poluatori, să continue eşalonat până în anul 2020, şi numai aşa vom învăţa să colectăm separat, să scădem cantităţile. Haosul va perpetua. Ordonanţa va fi contestată, pentru că nu ai cum să creezi o obligaţie unui salubrist, care deja are un contract în derulare, să plătească nişte penalităţi. Problema e simplă şi se află sub nasul nostru: asumarea responsabilităţii. Dacă nu se asumă responsabilitatea, atunci trebuie să vină altcineva. Ştiţi de ce s-a amânat aplicarea taxei pe gunoi în 2013? Pentru că veneau alegerile şi dădea bine la electorat, să nu plătească taxe pe gunoi', a mai spus Merica.
Potrivit directorului general RER, procesarea deşeului ridică, automat, şi costurile firmelor de salubritate, iar scopul taxei la groapă este ca poluatorul să plătească.
'Noi avem oraşe în care colectăm pe trei fracţii. Cel mai ieftin mod de a scăpa de deşeuri este la groapă sau să le duci în fundul curţii şi să le dai foc. În momentul în care începi procesarea, toată operaţiunea devine mai scumpă. Atunci s-a inventat această taxă ca să penalizeze depunerea şi să aducă bani în sistem. Scopul taxei, de fapt, este ca poluatorul să plătească, nu să colecteze nişte bani care să se ducă la Fondul pentru Mediu şi apoi să fie cheltuiţi în diverse programe din care nu înţelege nimeni cum se alocă banii. Practic, cel care poluează mai mult trebuie să plătească, iar banii să ne ajute pe noi să reducem cantităţile duse la groapă, pentru că, altfel, în 20 de ani, vom ajunge o ţară numai cu gropi de gunoi', a menţionat reprezentantul RER.
Merica a precizat, totodată, că proiectul de ordonanţă pe taxa de gunoi, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, are un scop greşit.
'În momentul în care printr-o ordonanţă se aplică această penalitate care nu face altceva decât ca, prin contract, să se transporte gunoi de la A la B, se greşeşte scopul. Repet: scopul nu este să penalizezi, ci să descurajezi per total producerea lui. Vă dau un exemplu: în satele din România se produce foarte mult gunoi – tot ce e în curte, tot ce e pe câmp se aruncă la pubelă. Dacă acesta ar fi comportamentul ţăranului din Germania, atunci tot profitul lui sau tot ce produce ferma lui s-ar duce numai pe gunoi. Din acest motiv s-au inventat compostoare individuale, dar aceste lucruri trebuie implementate cu primăria, nu să penalizezi firma de salubritate. Firma e obligată să ridice gunoiul. Noi suntem obligaţi să luăm tot gunoiul şi să-l ducem acolo unde ne spune primăria', a explicat Merica.
În opinia acestuia, locuitorii care nu au nicio obligaţie materială nu au cum să fie convinşi să colecteze selectiv.
'În raportul Jaspers se recomandă o taxă de 30 de lei pentru primul an. Media de deşeu în România, pe fiecare cetăţean, este de 250 kg/an. Asta ar însemna, după un calcul simplu, o taxă de 8 lei pe an pentru fiecare cetăţean. Dacă asta e de nesuportat… Dacă nu ajunge să coste, nimeni de pe tot lanţul ăsta n-are interes să schimbe nimic. Sunt două sectoare în Bucureşti în care cetăţenii nu plătesc nimic. Cum poţi să convingi un cetăţean care nu are nicio constrângere materială să pună sticla în containerul de sticlă? Să plătească salubristul ce? Transportul pe care îl plăteşte oricum primăria? Aici ne învârtim puţin într-o zonă populisto-demagogică cu săracul cetăţean… Ne minţim pe noi înşine şi nu spunem adevărul. Dacă vrem să avem o ţară curată, fără gropi de gunoi şi cu o cotă de reciclare mai mare, trebuie ca toţi oamenii din ţara asta să ştie cât îi costă gunoiul', a susţinut Radu Merica.
Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat, miercuri, că proiectul de ordonanţă referitor la taxarea diferenţiată pe tona de gunoi depozitată la groapa de gunoi va fi adoptat cel târziu săptămâna viitoare în şedinţa de Guvern, iar penalitatea trebuie fie suportată de către salubrişti.
'Am văzut zilele acestea cât de important este să ne consultăm înainte de a lua unele decizii. Mâine, în şedinţa de Guvern, aş fi intenţionat să adoptăm şedinţa de Guvern, ordonanţa de urgenţă referitoare la taxa pe deşeul depozitat la groapa de gunoi, dar ar fi bine să mai amânăm o săptămână pentru care toate părerile să fie ascultate pe tema celor cuprinse în ordonanţă. De ce ordonanţă de urgenţă? Pentru că este o taxă pe care am preluat-o şi despre care se vorbeşte de ani de zile şi care a intrat în vigoare înainte să preiau mandatul la Ministerul Mediului. Aceasta a bulversat activitatea autorităţilor publice locale şi a celor care sunt în acest domeniu, a salubriştilor. Există un risc foarte mare ca acest cost suplimentar de 80 de lei pe tona de gunoi depozitat să ajungă să fie suportat de către cetăţeni (…) Apelul pe care îl fac este să stingem incendiul care se numeşte taxa de depozitare şi care funcţionează de la 1 ianuarie 2017 (…) Sunt deficienţe majore pe care le-am constatat. Proiectul de ordonanţă este de trei săptămâni pe site-ul Ministerului Mediului. Am primit puncte de vedere, dar nu suficiente şi nu de la toată lumea. Dacă mă întrebaţi pe mine, salubristul trebuie să suporte taxa penalizatoare. Aceştia au contracte încheiate cu autorităţile publice şi pe care nu le-au înnoit de ani de zile. Sigur că este o obligaţie a autorităţii publice locale, dar ea trebuie să fie transmisă prin contractele respective operatorului economic', a menţionat Constantin.
Autorităţi, reprezentanţi ai mediului de business, ai autorităţilor şi ai comunităţii ştiinţifice, precum şi lideri comunitari, participă, miercuri, la conferinţa de specialitate PRIA Environment.
În cadrul conferinţei sunt abordate subiecte importante, precum: tratarea, epurarea şi managementul resurselor de apă, reciclarea electronicelor şi electrocasnicelor, prevenirea şi controlul poluării mediului, deşeurile din ambalaje, metale şi deşeuri periculoase.
Echipa PRIAevents aduce informaţii de ultimă oră şi trenduri în business prin intermediul conferinţelor organizate.
AGERPRES
