La presiunea SUA, Japonia şi India îşi vor reduce, la rându-le, importurile de petrol din Iran. Este imposibil de estimat cât de mult au influenţat aceste decizii creşterea preţului la petrol, dar este greu de crezut că în situaţia în care embargoul ar fi ridicat, preţul la petrol nu va scădea sub 100 de dolari, arată publicaţia 24/7 Wall St, care se întreabă dacă într-adevăr embargoul este singura modalitate de a opri programul iranian nuclear.

În contextul majorării preţului la petrol, tot mai mulţi economişti sunt de părere că această lovitură adusă economiei mondiale ar putea retrimite în recesiune mai multe naţiuni. Printre ele se află şi Statele Unite. O nouă recesiune implică pierderea a sute de mii de locuri de muncă, micşorarea încasărilor fiscale, ceea ce ar contribui la creşterea deficitului. Efectul nu se va limita doar la SUA, statele dezvoltate putându-se aştepta la aceleaşi probleme.
O istorie a embargourilor ineficiente

Statele Unite şi Europa au stabilit o serie de embargouri de-a lungul ultimelor decenii. Printre cele mai cunoscute se află embargoul cerealelor împotriva Uniunii Sovietice în 1980. Un articol publicat la vremea respectivă spunea că "rezervele alimentare sovietice au fost puţin afectate, în timp ce iluziile SUA cu privire la propria sa "putere alimentară" au fost distruse".

Statele Unite au menţinut un embargo asupra petrolului şi împotriva Cubei, zeci de ani şi nu există nicio dovadă că această măsură a afectat economia naţiunii. Un alt embargo relativ recent este cel asupra armelor, impus Venezuelei în 2006. Această decizie a avut drept consecinţă ameninţări din partea ţării sud-americane că va vinde arme Iranului.

Aceste exemple nu dovedesc faptul că embargourile nu funcţionează, ci că nu sunt întotdeauna eficiente.

Drept urmare, Iranul continuă să exporte şi acum petrol, deşi a trebuit să mai reducă preţurile pentru a stimula cererea. Iar în timp ce embargoul a crescut preţul la combustibil pe plan internaţional, economia iraniană s-ar putea dovedi prea puţin afectată.

Iranul are nevoie de mai mult decât exporturile sale de petrol pentru a-şi menţine economia viabilă. Are nevoie de alte lucruri esenţiale, cum ar fi capitalul şi produsele alimentare. Aşa că, pe lângă embargoul petrolier, UE a îngheţat activele băncii centrale iraniene. De asemenea, băncile americane au primit permisiunea guvernului de a îngheţa conturile iraniene. Exporturile de cereale către Iran au fost, de asemenea, parţial blocate. Iar capitalul şi produsele alimentare sunt critice pentru capacitatea Iranului de a-şi păstra propria economie departe de o recesiune profundă. Deşi este încă prea devreme pentru a spune dacă privarea Iranului de aceste active îi va afecta economia, e foarte posibil ca sancţiunile alimentare şi de capital să provoace pagube semnificative.