Deplasarea sa la Washington, care va dura doar o zi, are loc după vizita de stat de trei zile în capitala SUA a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care în pofida „complicităţii” afişate cu liderul de la Casa Albă nu pare să fi reuşit să obţină concesii în aceste două importante dosare.

Angela Merkel nu-şi face prea mari iluzii, în special în privinţa creşterii taxelor vamale la oţelul şi aluminiul europene.

„Trebuie să plecăm de la principiul că de la 1 mai vor fi percepute taxe vamale”, a indicat joi un responsabil guvernamental german sub acoperirea anonimatului.

Trump a decis în martie impunerea unor taxe de 25% la importurile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu, acuzându-i pe partenerii comerciali ai SUA de practici neloiale. UE beneficiază de o scutire până la 1 mai, în schimbul unei mai mari deschideri a pieţelor europene.

La rândul lor, europenii au anunţat deja că vor fi luate măsuri de retorsiune comercială în privinţa unor produse americane emblematice. Trump a evocat în schimb alte taxe punitive, vizând în special sectorul strategic al automobilelor din Germania, ţară al cărei excedent comercial pare să-l exaspereze pe preşedintele american.

„Poziţia cancelarei este că preferăm să negociem, dar pentru aceasta va fi nevoie de o scutire durabilă de taxe vamale”, a menţionat înaltul responsabil german, subliniind că Berlinul doreşte „aprofundarea importantelor şi bunelor relaţii economice cu americanii”.

Celălalt obiectiv al vizitei Angelei Merkel este – la fel ca al preşedintelui francez – de a-l convinge pe Trump ca acordul din 2015 privind dosarul nuclear iranian să fie menţinut, în caz contrar Teheranul putând relua demersurile vizând obţinerea armei atomice.

Se pare însă că Trump se pregăteşte să denunţe tratatul negociat de predecesorul său Barack Obama, înainte de termenul limită de 12 mai pe care l-a dat principalelor puteri europene semnatare ale acestui acord pentru a „remedia deficienţele groaznice” ale acestuia, altfel ameninţând că va refuza să extindă suspendarea sancţiunilor împotriva Teheranului prevăzută de document.

 

Macron a propus negocierea unui acord complementar, pentru a răspunde unora dintre revendicările SUA, mai ales în ce priveşte programul balistic al Iranului, dar la finalul vizitei sale în SUA s-a arătat foarte pesimist în ce priveşte intenţiile omologului său american.

„Analiza raţională a tuturor declaraţiilor sale nu mă face să cred că va face tot posibilul pentru menţinerea” acordului, a spus Macron.

Dar acordul „nu poate fi anulat în mod unilateral”, a notat responsabilul german.

Cu excepţia Washingtonului, toţi semnatarii acordului cu Iranul – Parisul, Berlinul, Londra, UE, Beijingul şi Moscova – precum şi inspectorii internaţionali, consideră că Teheranul îşi respectă angajamentele.

Fie că este vorba de Iran sau de comerţ, „marea necunoscută este de a şti dacă preşedintele Trump vrea să rezolve aceste probleme pentru a relansa cooperarea cu aliaţii europeni sau dacă vrea să continue să o submineze”, a apreciat Karen Donfried, preşedinta centrului de analize German Marshall Fund.

„Dacă va alege a doua variantă, va fi încă o dovadă că ‘America pe primul loc’ înseamnă de fapt ‘America singură’ ” – a adăugat analista.

Un alt obstacol pentru Angela Merkel îl reprezintă relaţiile reci cu preşedintele SUA. Departe de fastul rezervat preşedintelui francez, întrevederea de vineri după-amiaza Merkel-Trump este prevăzută să dureze numai câteva zeci de minute.

Înainte şi după ce a fost ales preşedinte, miliardarul american a criticat Germania în general şi pe şefa executivului, în particular, imputând Berlinului – de 70 de ani ferm aliat al SUA – cheltuieli militare insuficiente, primirea periculoasă de refugiaţi musulmani sau politici comerciale antiamericane. (Sursa: Agerpres)