Primele concluzii ale summit-ului NATO de la Bruxelles arată că Alianța va susține în continuare Ucraina, dar nu se va implica militar în mod direct. Această poziție a fost transmisă în mod clar și anterior reuniunii, atunci când Ucraina a solicitat instituirea unei zone de interdicție aeriană.
Liderii ţărilor membre NATO vor reafirma, la summitul aflat în curs la Bruxelles, susţinerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei, dar vor confirma poziţia de a nu se implica militar în mod direct într-o confruntare cu Rusia, afirmă oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Potrivit proiectului Declaraţiei finale a summitului NATO, Alianţa-Nord-Atlantică susţine Ucraina şi cere Rusiei să oprească imediat invazia militară lansată în urmă cu exact o lună. Dar Alianţa Nord-Atlantică reiterează că nu se va implica direct pentru oprirea invaziei militare ruse, afirmă oficiali de la sediul NATO din Bruxelles, sub protecţia anonimatului, potrivit site-ului Politico.eu, citat de Mediafax.
Ucraina ar putea primi rachete anti-navă
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, li s-a adresat liderilor statelor NATO prin videoconferinţă şi a cerut intensificarea asistenţei militare şi „ajutor, sub orice formă, pentru închiderea spaţiului aerian ucrainean”. Volodimir Zelenski a afirmat că ar avea nevoie din partea NATO de 1% din capabilităţile militare comune, pentru a lupta împotriva Rusiei. „Ne puteţi oferi 1% din avioane, 1% din tancuri, doar 1%”, a subliniat preşedintele Ucrainei.
Alianţa-Nord-Atlantică a transmis clar, în mai multe rânduri, refuzul de a se implica în instituirea unei zone de interdicţie aeriană în Ucraina, pentru a evita riscurile unei confruntări militare directe cu Rusia.
Pe de altă parte, Statele Unite și aliații săi lucrează la sprijinirea Ucrainei cu rachete anti-navă, a declarat joi un înalt oficial al administrației americane, potrivit Reuters.
„Am început să ne consultăm cu aliații cu privire la furnizarea de rachete anti-navă Ucrainei”, a declarat oficialul în contextul summitului NATO de la Bruxelles. „Este posibil să existe unele provocări tehnice pentru ca acest lucru să se întâmple, dar este ceva la care ne consultăm cu aliații și la care începem să lucrăm”.
NATO a aprobat grupul de luptă din România
În ceea ce privește România, NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziţionat în țara noastră, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul extraordinar al Alianţei Nord-Atlantice.
„Avem o veste foarte bună, (…) deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziţionat în România. Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat”, a afirmat şeful statului, care a subliniat importanţa consolidării Flancului estic al Alianţei.
El a amintit că Franţa va fi naţiune-cadru pentru acest grup. „Urmează negocieri în cadrul NATO, pentru a vedea cine mai trimite trupe în acest grup de luptă, dar sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja”, a precizat preşedintele.
Potrivit lui Iohannis, acest grup de luptă este „un început foarte bun”. „Voi insista în continuare că Flancul estic al NATO trebuie consolidat mai bine. Noi avem în momentul de faţă tot felul de formate, forward presence, tailored presence. Eu cred că trebuie să fim conştienţi de unde vine agresiunea, agresorul este Rusia, şi noi trebuie să construim o apărare foarte solidă şi serioasă pe Flancul estic. Sigur, grupul de luptă este un început foarte bun, dar, după părerea mea, este nevoie în continuare de consolidarea posturii NATO pe Flancul estic, echilibrarea Flancului estic”, a arătat el.