La reuniunea Consiliului European care s-a desfășurat la Bruxelles în perioada 24-25 martie 2022, principalele subiecte au fost agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte legate de securitatea și apărarea europeană în contextul aprobării Busolei Strategice, securitatea energetică, aspecte economice privind reducerea dependențelor strategice și consolidarea Pieței Unice, pandemia de COVID-19 şi agenda de relații externe a Uniunii, respectiv pregătirea Summitului UE-China din 1 aprilie 2022 și situația politică din Bosnia și Herțegovina, arată Administrația Prezidențială.

Și președintele american Joe Biden a fost prezent la reuniune, alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a participat prin videoconferință.

În cadrul discuțiilor purtate, liderii europeni au atras atenția că Rusia încalcă grav dreptul internațional și au făcut referire la crimele de război comise împotriva civililor din Ucraina, solicitând încetarea imediată a agresiunii militare de pe teritoriul Ucrainei și respectarea pe deplin a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.

În același timp, șefii de stat și de guvern au solicitat Rusiei să garanteze trecerea în siguranță a civililor prinși în zonele de război către destinațiile alese de aceștia și să permită accesul umanitar neîntrerupt, inclusiv prin crearea de coridoare umanitare. Totodată, în cadrul reuniunii, liderii europeni au dat asigurări că Uniunea Europeană va continua să acorde ajutor Ucrainei în mod coordonat, pe plan politic, financiar, material și umanitar.

Subiectele aduse în discuție de șeful statului

Klaus Iohannis a avut o intervenție prin care a abordat mai multe subiecte, precum sprijinul acordat Ucraniei de către România, prețul la energie și gaz, dependența de Rusia, dar și găsirea unor soluții pentru o mai bună funcționare a pieței.

La începutul discursului său, președintele și-a arătat aprecierea față de prezența președintelui Joe Biden, care reprezintă o dovadă concretă a importanței strategice a parteneriatului UE-SUA, precum și a unității și a coordonării strânse, subliniind că această coordonare trebuie să continue și să fie consolidată, nu numai în ceea ce privește reacția față de Rusia, ci și pe alte subiecte de interes comun, pentru a proteja comunitatea de valori din care facem parte.

Totodată, șeful statului  a mai precizat în cadrul reuniunii și că există un grad ridicat de incertitudine în acest moment cu privire la evoluția agresiunii ruse împotriva Ucrainei, evidențiind urgența încetării focului și importanța protejării populației civile. Președintele României a subliniat că este nevoie urgentă ca Rusia să garanteze trecerea în siguranță a civililor, să elibereze toți ostaticii și să permită accesul umanitar pentru Ucraina.

Referitor la atitudinea României în fața conflictului militar din Ucraina, Iohannis a prezentat eforturile făcute până acum,pentru acordarea de sprijin umanitar direct către Ucraina, precizând că prin centrul logistic de la Suceava au fost deja distribuite 15 convoaie umanitare cu 58 de camioane din partea mai multor state membre.

România și Republica Moldova, alături de Ucraina

Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a mai vorbit și despre impactul conflictului militar asupra regiunii, aducând în discuție și Republica Moldova. Președintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile continue ale României de susținere pentru Republica Moldova, în special pentru a reduce presiunea cu care se confruntă această țară, respectiv organizarea culoarelor verzi pentru transferul cetățenilor ucraineni și acordarea de asistență umanitară consistentă pentru a ajuta autoritățile de la Chișinău să facă față valului de refugiați.

Klaus Iohannis a insistat astfel, asupra necesității unui pachet cuprinzător de asistență pentru Republica Moldova, care să conțină de la sprijin umanitar, financiar, de gestionare a frontierelor, până la sprijin în domeniul energiei.

În ceea ce privește presiunile asupra Rusiei și Belarusului, Klaus Iohannis a precizat că sancțiunile adoptate până acum s-au dovedit eficiente și că este nevoie de continuarea adoptării de noi măsuri restrictive. El a mai adăugat și că a apreciat ca fiind necesară menținerea coordonării cu partenerii internaționali și găsirea de modalități eficiente pentru a contracara propaganda de război și dezinformarea, inclusiv în societatea rusă.

Un alt aspect adus în discuție de președintele țării la reuniunea de la Bruxelles l-a reprezentat relevanța strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, aspecte accentuate inclusiv prin prezența Președintelui Statelor Unite ale Americii la Consiliul European. Referitor la securitatea și apărarea zonei euro-atlantice, Președintele României a subliniat importanța dezvoltării capabilităților interoperabile și a evitării duplicărilor cu NATO.

Klaus Iohannis a mai vorbit și despre necesitatea promovării apărării și securității europene prin abordarea cu prioritate a provocărilor din Vecinătatea Estică a Uniunii Europene.

Klaus Iohannis, despre reducerea dependenței energetice față de Rusia

Necesitatea reducerii dependențelor energetice față de Rusia a fost și ea adusă în discuție de șeful statului. În acest sens, a subliniat relevanța valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană, a importurilor de gaz natural lichefiat și de hidrogen, precum şi importanța utilizării pe deplin a energiei provenite din surse regenerabile și a celei nucleare.

Referitor la dezvoltarea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate, Klaus Iohannis a evocat sprijinul pentru parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan, operaționalizarea rapidă a Coridorului sudic de gaze și includerea în acest coridor a proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria).

În discuție au fost aduse și prețurile ridicate la energie care afectează întreaga Europă, inclusiv România. Șeful statului a pledat pentru identificarea de soluții europene care să atenueze efectele negative ale prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor europeni şi asupra competitivității companiilor europene.

În același timp, având în vede gravitatea situației pentru o mare parte din populație, Klaus Iohannis a arătat în intervenția sa că soluțiile trebuie identificate și aplicate încă de pe acum.

În încheiere, șeful statului a vorbit și despre funcționarea pieței. El a subliniat faptul că soluțiile europene de optimizare ar trebui să vizeze decuplarea prețurilor energiei electrice de prețul gazului, pentru a evita efectul de contagiune și a invitat Comisia Europeană să prezinte propuneri în acest sens.