Preşedintele Patronatului Drumarilor din România, ing. Liviu Bota, a afirmat că organizaţia pe care o conduce este tot mai preocupată de învăţământul tehnic şi profesional, în condiţiile în care clasa de mijloc a devenit aproape inexistentă în România şi nu mai avem nici maiştri, nici tehnicieni.

"Avem muncitori mai mult sau mai puţin calificaţi şi ingineri, dar nu avem maiştri şi tehnicieni, nu mai avem clasa de mijloc. Maiştri sunt înlocuiţi în unele cazuri cu ingineri. Este de dorit ca programa Ministerului Educaţiei să deschidă drumul spre şcoala tehnică de maiştri. În domeniul pe care îl practic de 32 de ani, s-au schimbat foarte mult tehnologiile", a explicat Liviu Bota, potrivit Agerpres.

Referindu-se la situaţia că România a importat în trecut utilaje de mare productivitate, Liviu Bota a arătat că multe dintre ele nu sunt folosite din lipsa personalului care ar trebui să ştie să le mânuiască. "Este foarte greu să folosim muncitori necalificaţi pe astfel de utilaje de foarte mare capacitate şi productivitate. Un astfel de utilaj, care costa în urmă cu mai bine de un deceniu peste 1,5 milioane de mărci germane, era manevrat, în trecut, de un inginer. Nu am avut oameni dornici să înveţe să lucreze pe astfel de utilaje. Patronatul este preocupat să califice muncitori în domeniul drumuri, poduri şi căi ferate. Am obţinut atestatul care ne dă dreptul de a presta aceste servicii, iar începând din această iarnă vom avea cursuri de pregătire profesională, pentru că iarna constructorii au mai mult timp liber şi se face pregătirea teoretică, iar din primăvară se va face partea practică", a spus preşedintele Patronatului Drumarilor.
Vârsta medie a salariaţilor din industrie – 55 de ani
Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR) 1903, Petru Turc, fost director la SC Armătura Cluj, consideră că nu se poate face un plan de şcolarizare fără a avea un program de dezvoltare economică naţională şi nu se pot stabili cifrele de şcolarizare pe meserii fără un program de reindustrializare a României.

"Noi discutăm acum despre cifre de şcolarizare pe meserii. Dar trebuie să discutăm şi despre ce se întâmplă în Guvern azi şi ce s-a întâmplat în anii anteriori. Dacă programul de dezvoltare economică naţională nu se va face, vom discuta, în continuare, despre utopii în restructurarea învăţământului", a afirmat, luni, Petru Turc, la reuniunea de lucru a Comisiei de Dialog Social cu tema ‘Învăţământul tehnic şi profesional din România – prezent şi perspective’ desfăşurată la Prefectura Cluj. El i-a solicitat ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a participat la acest eveniment, ca la nivelul Executivului să se discute despre "România încotro – din punct de vedere economic şi social".

Sunt împinşi spre facultate tineri fără talent
"Până în 1989, România a avut un sistem educaţional foarte bun, care a fost, din păcate, distrus. Acest sistem asigura necesarul de personal pentru economie şi pentru serviciile din România. În prezent, după 20 de ani, nu mai avem muncitori. Din industria pe care o avea judeţul Cluj în 1989, la ora actuală mai există doar 9%, atât ca număr de salariaţi cât şi ca producţie industrială realizată. Vârsta medie a salariaţilor din industrie este azi de 55 de ani. Sudori, fierari, betonişti, dulgheri, vopsitori, prelucrători prin aşchiere, electricieni, zidari, etc. nu se mai mândresc azi, în România, cu aceste meserii. După 1990 s-a înrădăcinat mentalitatea că dacă nu ai facultate este o ruşine. Iar dezvoltarea învăţământului superior, cu atât de multe universităţi private, nu a fost deloc un câştig", a afirmat preşedintele UGIR 1903.

Petru Turc s-a arătat nedumerit de situaţia că la examenul de admitere în universităţi numărul locurilor este mai mare decât al absolvenţilor de liceu.

"Numărul de locuri din învăţământul superior trebuie să fie redus. Sunt împinşi spre facultate tineri fără talent", a spus preşedintele UGIR 1903.

În anul 1989, industria judeţului Cluj realiza în doar trei zile producţia din anul 1945 şi în 47 de zile pe cea din 1965. În anul 1989, în judeţ erau 75 de întreprinderi de interes naţional, din care 65 industriale, în care îşi desfăşurau activitatea peste 165.000 de muncitori.