80% dintre salariaţi pierd timpul la slujbă cu activităţi care nu au legătură cu sarcinile de serviciu. În aceeaşi proporţie, superiorii lor nu au timp pentru sarcinile din fişa de post, de această dată nu din cauza chat-ului,
ci a birocraţiei.

De la fumat la bârfele online, angajaţii reuşesc să-şi facă timp liber pe banii companiei. Pe lângă masa de prânz, un angajat obişnuit petrece la muncă, zilnic, peste două ore cu activităţi extraprofesionale. Din această perspectivă, duşmanii numărul unu ai angajatorului sunt internetul şi activităţile adiacente acestuia – e-mailul, messengerul, jocurile online etc. Aproape jumătate din respondenţii unui sondaj realizat de site-urile AOL şi Salary în 2005 recunoşteau că folosesc internetul în afara responsabilităţilor de serviciu. Locul secund (23,4% dintre răspunsuri) în ceea ce priveşte irosirea banilor companiei este ocupat de „socializarea“ cu colegii; aici intră pauzele dedicate fumatului, cafelelor sau… bârfei.

Însă, din perspectiva opusă, potrivit studiului american, companiile chiar nu au pretenţia ca angajaţii să se dedice trup şi suflet responsabilităţilor de la slujbă. Prin urmare, chestionaţi în această privinţă, majoritatea responsabililor HR din companiile participante au afirmat că este normal ca, pe lângă ora de masă, angajaţii să mai piardă încă pe atât cu activităţi extraprofesionale. În Europa, lucrurile stau la fel sau chiar mai rău. Astfel, timpul petrecut cu activităţi în afara intereselor companiei este pe Bătrânul Continent de 43%, cei mai leneşi angajaţi fiind, cu o medie de 53 de procente, britanicii. „Aceste activităţi ar trebui reglate prin politici specifice fiecărei organizaţii şi monitorizate în permanenţă“, conchide Manuela Dragomir, directorul de resurse umane al ING Bank România.

Efectele adverse ale timpului pierdut

„Cei care se întrerup adesea din activităţile de lucru vor putea uneori confunda activismul cu productivitatea şi vor conduce proiectele într-o manieră heirupistă“, atrage atenţia şi Mădălina Didea, managing partner în cadrul firmei de recrutare HART Human Resource Consulting. De altfel, doar în SUA se estimează că irosirea timpului organizaţiei de către angajaţi produce pierderi de 760 de miliarde de dolari în contul companiilor. Mai mult, agenţiile guvernamentale americane estimează că numai jocurile online produc companiilor daune de 52 de miliarde de dolari. Iar pierderile nu se rezumă la factorul financiar: un raport al Ernst&Young atrage atenţia că 80% din banda de internet a unei companii este folosită pentru accesarea site-urilor cu conţinut sportiv şi pornografic.

Nu toate acestea înseamnă însă că vina îi aparţine exclusiv angajatului. „Oamenii vor devia de la ceea ce au de făcut mai frecvent şi mai mult şi în funcţie de cât de motivaţi sau de demotivaţi sunt, în funcţie de nivelul de «fericire» faţă de locul de muncă“, arată Mădălina Didea. Referindu-se la forma extremă a pierderii timpului, absenteismul, şi directorul de HR al ING aruncă vina tot pe angajator, care „ar trebui să să se întrebe în legătură cu disconfortul angajatului la locul de muncă, disconfort care poate fi generat, pe de-o parte, de condiţiile fizice de lucru (spaţiu, temperatură), pe de altă parte, de presiunea psihică pe care jobul o exercită asupra angajatului“.

Managerul, subjugat de sarcini inutile

Pe măsură ce urcă în ierarhia companiei, angajaţii nu mai au timp de pierdut. Însă, dincolo de un anumit nivel, apar alte probleme. Într-un interviu acordat revistei Capital, Alan Brache, directorul executiv al uneia dintre cele mai mari firme de consultanţă din lume, Kepner-Tregoe, afirma că „în cazul companiilor mari, top-managerii ar trebui să-şi petreacă 80% din timp concentrându-se asupra strategiei, şi restul de 20% să-l acorde operaţiunilor“.

Însă, spunea el, „din câte am văzut eu, în cele mai multe companii este exact invers: managerii petrec 80% din timp ocupându-se de detalii şi doar 20% preocupându-se de direcţia generală a afacerii“. „Cred că este o combinaţie de factori ce ţine şi de problemele specifice dictate de piaţa muncii, legislaţie etc., dar şi de stilul şi filosofia de management personale“, explică paradoxul Mădălina Didea. Iar dacă adăugăm la aceasta şi atitudinea, adeseori dezinteresată, a subordonaţilor, neputinţa managerilor de a-şi stabili priorităţile are consecinţe nu doar asupra traseului lor profesional, ci şi asupra bugetului companiei. 

Cauze
O treime din angajaţii care pierd timpul la serviciu afirmă că nu au destul de lucru. 23,4% spun că se răzbună astfel pentru salariile nemotivante.

Sex-job
Unul din şapte salariaţi a primit sau a expediat e-mailuri cu conţinut pornografic. Aproape 80% dintre ei au folosit cuvinte cu trimitere sexuală în căutările pe Google, Yahoo etc.

Leneşii
Cei mai leneşi angajaţi sunt cei din domeniul asigurărilor. Pe lângă pauza de masă de o oră, aceştia mai petrec 2,8 ore zilnic rezolvându-şi problemele personale.