Mesterul reparator de orgi Jozsef Molnar (44 ani) a devenit pasionat de acest instrument inca din copilarie. A invatat tainele meseriei de la bunicul sau, Gyula Szabo, unul dintre cei mai cunoscuti constructori si reparatori de orgi din Ardeal.Desi a terminat Facultatea de Arhitectura la Cluj, in 1981 s-a decis sa devina liber-profesionist, chiar daca in nomenclatorul Codului muncii nu exista meseria de constructor-reparator de orgi. In cariera sa a construit doua orgi (una la Cluj si alta la Sa
Mesterul reparator de orgi Jozsef Molnar (44 ani) a devenit pasionat de acest instrument inca din copilarie. A invatat tainele meseriei de la bunicul sau, Gyula Szabo, unul dintre cei mai cunoscuti constructori si reparatori de orgi din Ardeal.
Desi a terminat Facultatea de Arhitectura la Cluj, in 1981 s-a decis sa devina liber-profesionist, chiar daca in nomenclatorul Codului muncii nu exista meseria de constructor-reparator de orgi. In cariera sa a construit doua orgi (una la Cluj si alta la Satu Mare) si a reparat alte 150. Cea din Cluj a fost construita in 1792, iar pentru modul in care a restaurat-o a primit premiul Europa Nostra, decernat de Uniunea Europeana.
Lipsa banilor, din ultimii ani, a dus la scaderea drastica a comenzilor. Costurile reparatiilor se ridica la mai multe mii de marci germane. Cele mai scumpe sunt componentele care trebuie aduse din strainatate. Numai supapele care regleaza fluxul de aer costa de la trei marci germane in sus. Iar daca trebuie schimbate si tuburile, costurile cresc exponential. „Veniturile nu sunt nici foarte mari, dar nici mici. Pot sa spun ca sunt decente”, marturiseste oradeanul Molnar. Un alt element care a dus la diminuarea comenzilor a fost aparitia orgilor electrice. Majoritatea bisericilor, neavand fonduri pentru repararea orgilor clasice, au recurs la „sora mai moderna” a acestora.
O orga buna costa
150.000 de DM
„In Occident, aceste lucrari sunt efectuate din sponsorizarile de la persoane fizice. La noi nu se intampla acelasi lucru fie din cauza lipsei banilor, fie din cauza ambiguitatii legislative”, spune Jozsef Molnar. Breasla constructorilor de orgi cuprinde, in Romania, 11 meseriasi. De munca ar fi. „Am avea de lucru, daca ar fi bani, cel putin 50 de ani. Spun acest lucru, deoarece in Transilvania exista cateva sute de orgi extrem de vechi care necesita reparatii capitale”, declara maistrul.
De constructia de orgi nici nu poate fi vorba. Cauza este aceeasi: lipsa de bani. Un rand de fluiere costa intre 7.000 si 15.000 marci germane, iar o orga de marime medie include peste zece randuri de fluiere. Pana cand comunitatile locale vor avea suficiente fonduri, reparatorii de orgi vor lucra sporadic si pe bani putini. Ca si in proverbul in care aschia nu sare departe de trunchi, si mezinul familiei Molnar, Csaba, isi dedica viata si cariera repararii orgilor.
„Il insoteam pe bunicul, cand mergea sa repare orgi. Imi placea sa incerc instrumentele”, isi aminteste Tunde, sora lui Jozsef. In 1978, a dat examen la Conservator si a reusit la sectia orga, fiind singurul candidat admis. Dupa aceea, a primit repartitie ca profesoara de muzica in comuna harghiteana Sansimion. Cu toate acestea, nu a fost acceptata, fiindca era „mistica”. Canta la orga!
Dupa 1990 a inceput sa-i fie recunoscute meritele: concerte in tara si strainatate, distinctii si premii internationale. Este considerata cea mai buna organista din Romania. De doi ani este referent muzical la Eparhia reformata din Oradea, cu un salariu modest: circa un milion de lei net. „Am crezut ca dupa 1989 voi fi respectata. Speram sa devin organistul orasului, dar, se pare ca meseria mea de organist este considerata obscura. La Filarmonica de Stat din Tg. Mures nu exista in nomenclator functia de organist, desi aici se afla una dintre cele mai performante orgi din Romania”, adauga Tunde Molnar. In pofida dificultatilor profesionale si financiare, Tunde Molnar nu dezarmeaza si nu renunta la pasiunea ei de o viata.
Peter Leb