Cobaltul este esențial pentru producerea de baterii, iar având în vedere că toată industria auto se îndreaptă către mașini electrice, cererea va fi imensă.
În prezent, aproximativ un sfert din producţia mondială de cobalt este utilizată în smartphone-uri. Însă, în timp ce o baterie lithium-ion pentru smartphone-uri are nevoie de aproximativ opt grame de cobalt rafinat, o baterie pentru un automobil electric necesită o cantitate de aproape 1.000 de ori mai mare.
Prețul cobaltului variază puternic astfel dacă în urmă cu un an se tranzacționa și cu 80.000 de dolari pe tonă, acum prețul este undeva la 33.000 dolari pe tonă. Două treimi din livrările mondiale de cobalt vin din Republica Democrată Congo. Sute de companii concurează pentru extragerea cobaltului, însă cea mai puternică este China Molybdenum (CMOC), o companie chineză de resurse naturale care controlează 15% din piaţa de cobalt după mai multe achiziţii în Congo.
Şi ţara noastră are resurse de cobalt însă nu le exploatează. O companie din Canada care vrea să exploateze cobalt și litiu în România a preluat 51% dintr-o firmă locală al cărei asociat unic deține minereu polimetalic în Bihor. Compania canadiană Leading Edge Materials, specializată în exploatarea mineralelor și metalelor rare și care deține în Suedia una dintre cele mai mari mine de grafit din lume, a convenit intrarea pe piața românească prin preluarea a 51% din capitalul firmei locale LEM Resources SRL. Leading Edge Materials vrea să înființeze, împreună cu un partener român, o societate mixtă în vederea explorării unor potențiale zăcăminte de cobalt și litiu.
