În acel an, ministrul transporturilor de atunci spunea că americanii au fost de acord, în urma negocierilor, cu preţuri fixe la lucrările pe cele două tronsoane de autostradă aflate în lucru, Câmpia Turzii – Gilău, respectiv Suplacu de Barcău-Borş.
Boagiu preciza atunci că dacă Bechtel construia toată autostradă (415 km) costurile totale se ridicau la aproape 9,9 miliarde de euro. Astfel că Bechtel a rămas să finalizeze lucrările la tronsoanele Câmpia Turzii – Gilău şi Surplacu de Barcău-Borş. "În urma negocierii şi semnării celui de al doilea Acord de modificare, suma fixă necesară finalizării celor 113 km este de 285 mil. euro (inclusiv cheltuieli indirecte de capital şi alte cheltuieli conexe)", se arată într-o prezentare făcută publică în luna mai 2013 de fostul ministru Anca Boagiu.
În prezentarea menţionată mai sus, 
detalii mai multe pot fi găsite aici, Amendarea condiţiilor contractuale astfel:
1. Preschimbarea condiţiilor contractuale astfel încât să fie transformat într-un contract lump sum (preţ fix).
2. Îndepărtarea clauzei de indexare şi a celei cu privire la costurile indirecte de capital
3. Anularea acordului privind materialele de împrumut şi acelor dispoziţii care prevăd rambursarea costului de transport
4. Penalităţile de întârziere vor fi fixate la o rată zilnică de 0,05% din valoarea fiecărei Secţiuni până la un maxim de 10% din valoarea Secţiunii respective
5. Ştergerea clauzei cu privire la respingerea târzie a proiectului
6. Îndepărtarea îndreptăţirii automate la pretenţii: întârzierile şi costurile trebuie demonstrate
7. Prevederile contractuale cu privire la recepţionarea lucrărilor trebuie aliniate mai îndeaproape cu legea română
8. Preţuri conforme cu standardele de cost, comparabile cu coridorul IV – 6,9 M EURO
9. Posibilitatea de a lansa imediat licitaţii pe toate cele 6 secţiuni neîncepute
10. Traseul autostrăzii inclus în cadrul reţelei TEN-T, existând astfel posibilitatea accesării de fonduri UE.
11. Contractul nu va mai conţine costurile de mobilizare.
12. Economii de la bugetul de stat de 6 miliarde EURO.
În documentele făcute publice ieri de DPIIS (Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine), se menţionează că în perioda 2003-2004, IPTANA a întocmit studiul de fezabilitate pentru sectoarele 2 şi 3 ale Autostrăzii Transilvania. La acea dată au fost propuse două tipuri de structuri (semirigidă, respectiv flexibilă), decizia CNADNR fiind pentru o structură rutieră flexibilă.
În acest acord s-a precizat că Bechtel va propune o serie de modificări de soluţii tehnice care să conducă la scăderea costurilor totale astfel încât să poate finaliza lucrările înscriindu-se în suma fixă convenită de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Mai mult într-unul dintre documente se menţionează că “o modificare cu o pondere mare în planul antreprenorului (Bechtel) de a reduce costurile pe secţiunea 3C (Suplacu de Barcău-Borş) este modificarea tipului de structură rutieră. De aceea, având în vedere materialele existente în zonă, precum şi utilizarea în România, pe sectoarele de autostradă în execuţie, a structurilor semirigide firma Bechtel propune acest tip de structură pe cei 60 de kilometri pe care urmează să-i finalizaze”.
Conform sursei citate, “pentru sectorul de autostradă analizat, tipurile de pământ întâlnite, conform studiilor geotehnice sunt P5, pământuri sensibile şi foarte sensibile la îngheţ şi cu capacitate portantă redusă”.
UPDATE Bilanţ catastrofal: cum ne-au amăgit americanii
În loc de final fericit vă prezentăm o amăgire: dacă autorităţile achitau companiei americane cele 260 de milioane de euro, sumă la care s-au angajat în 2011, la 30 august a.c. americanii trebuiau să dea în circulaţie cel puţin 35 de kilometri de autostradă, iar la finele anului curent să fie gata tot tronsonul de la Suplacu de Barcău la graniţa cu Ungaria.
În luna mai statul s-a angajat să achite Bechtel 30 mil euro fără TVA pentru a părăsi şantierul de la Borş, unde stadiul lucrărilor nu a ajuns nici la jumătate.Mai mult,
la rectificarea bugetară aprobată ieri de Guvern, bugetul CNADNR a fost redus cu o 495 milioane de lei, ceea ce înseamnă o treime din cheltuielile estimate pentru acest an, aşa cum a scris ieri Capital.ro.
