Despre credite, numai de bine. Deşi nu o spun direct – ar fi o proastă mişcare de marketing -, băncile lucrează zi de zi pentru a transmite clienţilor persoane fizice că nu mai pot sau nu mai vor să le dea credite. Fie că încearcă să direcţioneze clientul către alte produse, fie că vin cu impuneri de multe ori de neînţeles în ceea ce priveşte actele necesare şi procedurile de verificare, băncile fac totul pentru a deveni cât mai puţin atractive.
Cerinţe stupide şi produse -fantomă

Nu trebuie să ai cine ştie ce abilităţi pentru a constata că strategiile băncilor converg spre îndepărtarea clienţilor de zona creditelor clasice. Prin credit ipotecar se înţelege astăzi credit „Prima Casă“, ce să mai vorbim despre împrumuturile de nevoi personale, victimele principale ale crizei, ale legilor noi şi ale normelor date de Banca Naţională a României. Un astfel de împrumut am încercat şi noi să luăm de la câteva dintre băncile care, în perioada de glorie, erau lideri pe acest segment. Încercăm, în lei, la o bancă grecească prezentă în top 10. Parcă luată prin surprindere de întrebarea noastră – am pretins că vrem un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 de lei -, angajata băncii ne informează cu jumătate de gură că „Da, există un credit de nevoi personale, dobânda anuală efectivă ajunge 18,5%“, însă nu uită să adauge: „Dar nu mai bine vă luaţi un card de credit? Aveţi şi perioadă de graţie, şi primiţi şi bani înapoi pentru cumpărături“. Situaţia se repetă şi la alte bănci.
Când vine vorba despre acte şi proceduri, lucrurile stau mai prost. Cerinţele de natură birocratică îmbracă uneori forme de neînţeles. De exemplu, în loc să accepte datele aduse de client din baza electronică, băncile preferă să sune la angajator pentru a verifica datele din adeverinţa de salariu şi contractul de muncă ale clientului. S-au întâlnit situaţii ieşite din comun, în care un client a fost respins doar pentru că băncii nu i s-a răspuns de către angajator în primele două-trei ore de analiză a dosarului. De asemenea, băncile au o abordare ciudată în ceea ce priveşte verificarea veniturilor. Dacă un client al băncii solicită o ştampilă pe un extras de cont, banca îi spune că nu se poate aşa ceva. Pe de altă parte, dacă un client al altei bănci vine la prima bancă pentru o refinanţare, aceasta îi solicită extras de cont ştampilat de cealaltă bancă!_

4 indicii că banca nu te vrea

Te duci la bancă pentru a cere ceva, iar angajatul se chinuie să te convingă de calităţile unui alt produs sau, de cele mai multe ori, serviciu. De exemplu, te interesezi de un credit de nevoi personale, însă consultantul îţi prezintă un card de cumpărături şi, eventual, sistemul de plată al facturilor direct debit;

Îţi este imposibil să găseşti pe site-ul băncii detalii în ceea ce priveşte costurile şi condiţiile de acordare ale produsului de creditare pe care vrei să îl contractezi. Te duci la bancă şi afli că dobânda anuală efectivă este atât de mare, încât mai bine apelezi la vecini;

Banca îţi cere mai multe documente care arată acelaşi lucru, pretinde acte a căror obţinere presupune multă pierdere de timp şi, în final, sună la firma unde lucrezi pentru a te verifica şi, pentru că nu răspunde nimeni din primele trei apeluri, îţi respinge cererea;
 
Îţi verifică istoricul la Biroul de Credit şi află că, la un moment dat, ai înregistrat o întârziere de 10 zile şi o restanţă de 10 lei. Te informează că, din acest motiv, mai trebuie să aştepţi şase luni până când te vei putea califica.

Avem şi credite de nevoi personale în portofoliu, dar nu mai bine vă luaţi un card de credit? Aveţi şi perioadă de graţie şi vă luaţi şi o parte din bani înapoi.
Consilier clienţi persoane fizice

Dacă un credit poate fi dat în promoţie cu trei acte, de ce nu s-ar da şi standard tot aşa, şi nu cu 10-15. Dacă ai vreo suspiciune de fraudă, nu reduci riscul cu acte.
Broker de credit