Mihai D. locuiește într-unul din blocurile construite în anii ’70 și, spune el, a experimentat de­bran­șarea de la RADET (Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București), cu încălzirea cu radiatoare de fontă, apoi caloriferele pe ulei, pentru ca, în cele din urmă, să investească într-o centrală termică pe gaze. „Am considerat că este cea mai bună variantră, deși costurile cu tot ce înseamnă țevi, calorifere, accesorii, montaj, au depășit 6.000 de lei. Partea bună este că, în perioada de iarnă, gazul mă costă mai puțin decât pe vremea când eram branșat. Mai luasem în calcul și varianta încălzirii în pardoseală, însă mi s-a părut mai potrivită o centrală“, își explică el decizia. Așa se face că afacerile cu centrale termice pentru apartament și cele care promovează încălzirea în pardoseală au avut o creștere neașteptată, în contextul în care au fost susținute și de blocurile noi, construite din 2006 încoace. „În ultimii zece ani, sistemul centralizat de termoficare a pierdut peste un milion de abonaţi, devenind tot mai ineficient. Astfel, dacă în 2002 acesta deservea 2,5 milioane de apartamente, în acest moment are doar 1,41 de milioane de beneficiari. De asemenea, numărul apartamentelor dotate cu centrale termice l-a depăşit pe cel al apartamentelor branşate, ajungând la peste 1,55 milioane“, spune Cătălin Drăguleanu, director de Vânzări al Ariston Thermo România, unul din jucătorii de pe piața centralelor termice.
De altfel, numărul mare de de­branșări din ultimii ani se datorează dorinței tot mai mari a românilor de a avea confort și independență, dar și creșterilor costului gigacaloriei. Astfel, subliniază Drăguleanu, în condițiile în care Guvernul nu mai acordă subvenții pentru acest cost, iar autoritățile locale susțin cu greu aceste sume uriașe, diferențiat în funcție de situațiile întâlnite la nivel local, vom asista, probabil, și în 2013 la o continuare a debranșărilor de la sistemul centralizat. Referindu-se la piață, din punctul de vedere al unităților vândute, Cătălin Drăguleanu spune că anul trecut piața a rămas la un nivel stabil, de 140.000 de unități. „Nici în termeni valorici nu au apărut modificări dramatice ale pieței centralelor  termice în 2012 față de anul precedent, situându-se în jurul valorii de 75 milioane de euro. Este foarte interesant că anul trecut am observat o creștere de 25%-30% pe segmentul centralelor termice în condensare și o scădere de 5% pentru segmentul centralelor convenționale“, punctează el.
Confort, eficiență și inerție termică
Teoretic, dacă un consumator își dorește să facă o schimbare, sunt mai mulți factori pe care ar trebui să îi ia în considerare. „În alegerea sistemelor de încălzire, conceptul de eficiență energetică înseamnă a produce o anumită cantitate de energie cu un consum de combustibil cât mai redus. Când se decide să aleagă o modalitate modernă pentru încălzire, un consumator trebuie să ia în calcul confortul termic, inerția termică (n.r. – înmagazinarea căldurii și cedarea ei treptată în spațiul locativ), eficiența energetică, dar și costurile cu investiția și tipul de combustibil“, explică Dana Rulea, general manager Amass Integral Solution. Adepta încălzirii electrice în pardoseală, segment pe care este prezentă și compania pe care o conduce, aceasta dă exemplul unei garsoniere în București, de 37 mp utili, într-un imobil relativ nou, unde consumul în iarna 2010-2011 a fost de 2.465,6 kWh, după instalarea unui asemenea sistem. Grosso modo, investiția în acest caz a ajuns la 621 euro, cu o garanție de 15 ani. „Curba termică a încălzirii în pardoseală este cea mai apropiată de curba termică ideală a corpului omenesc. În plus, această modalitate de încălzire se află printre cele mai eficiente energetic, deoarece necesită cu 20%-30% mai puțină energie decât cele cu radiatoare“, adaugă Rulea.
Mai costisitoare este centrala pe peleți. Aici, în cazul unei locuințe de circa 100 mp, sumele investite la început depășesc 10.000 de lei, însă, apoi, costurile lunare sunt sub 500 de lei. Centrala costă circa 4.500 de lei, sumă la care se mai adaugă țevile și radiatoarele. La polul opus se află caloriferul electric, foarte ieftin în privința costului inițial – aproximativ 800 de lei, dar costisitor, după: lunar, factura electrică va depăși 1.000 de lei pentru o locuință având aceeași suprafață.
Capital, împreună cu EVZ, vă va dezvălui în perioada următoare motivele pentru care autorităţile continuă să aloce fonduri uriaşe într-un sistem de încălzire cu pierderi enorme în loc să promoveze sursele alternative de energie.
75 mil. euro este valoarea pieței românești de centrale termice, aproximativ același nivel fiind și cu un an înainte