Goana după construcția orașelor

Cea mai înaltă clădire din Africa se ridică, semeață, sub cerul liber. Sub Iconic Tower din nordul Egiptului se află un oraș despre care oficialii spun că va găzdui într-o zi 6,5 milioane de oameni.

Deocamdată, este gol. „Noua Capitală Administrativă” a Egiptului face parte din goana după construcția orașelor, scrie The Economist.

Firmele și guvernele plănuiesc mai multe așezări decât oricând în perioada postbelică, multe fiind deja în construcție. Nouăzeci și unu de orașe au fost anunțate în ultimul deceniu, 15 doar în ultimul an. Pe lângă noua sa capitală din nord, Egiptul construiește alte cinci orașe, și are planuri pentru alte zeci.

India are în vedere opt centre urbane. În afara Bagdadului, muncitorii au deschis șantierul pentru primul astfel de proiect.

Și nu doar economiile emergente ridică noi orașe. Investitorii din America au petrecut ani de zile cumpărând, în secret, terenuri pentru un nou oraș din California.

Bill Gates și Donald Trump au planuri pentru noi metropole

La est, deșerturile Arizona și Nevada i-au atras pe Bill Gates și Marc Lore, doi miliardari, fiecare cu planuri pentru propria metropolă. Chiar și Donald Trump, care candidează pentru un nou mandat, a propus zece „orașe ale libertății”.

Istoria sugerează că multe din aceste proiecte vor eșua. Dar numărul și diversitatea așezărilor aflate în construcție sugerează că, probabil, altele vor triumfa.

Edward Glaeser de la Universitatea Harvard spune că orașele sunt cea mai mare invenție a omenirii. El observă că aglomerările de bani și talente fac societățile mai bogate, mai inteligente și mai ecologice.

Deoarece companiile se apropie de clienții lor și oamenii sunt mai aproape de locurile de muncă lor, orașele în creștere generează creștere economică.

Economiștii cred că dublarea populației unui oraș oferă o creștere a productivității cu 2-5%. Având în vedere atât nevoia presantă de noi zone urbane, cât și constrângerile asupra creșterii fizice în cele existente, a o lua de la capăt este, adesea, o decizie inteligentă, scrie The Economist.

În cea mai mare parte din țările sărace, disputele funciare, mahalale și infrastructura slabă sufocă dezvoltarea. Problema se va agrava pe măsură ce zonele urbane se vor extinde cu încă 2,5 miliarde de locuitori până în 2050, conform previziunilor Națiunilor Unite.

Constructorii speră că noile metropole vor ajuta la reducerea presiunii. În Nairobi, aproape de locul unde Stephen Jennings, un fost șef de capital privat, construiește un oraș nou numit Tatu, naveta în transportul public durează cam o oră pentru majoritatea locurilor de muncă.

Construcțiile progresează și în cea mai nouă așezare din Kenya, unde 5.000 de locuitori trăiesc deja și lucrează într-un sat închis. Jennings construiește alte șapte orașe în cinci țări din regiune.

„California Forever”

Orașele bogate au probleme proprii. Presiunile pentru un oraș nou, în afara San Francisco, – un proiect care poartă eticheta „California Forever” – a venit dintr-o „lipsă acută de locuințe” pe coasta de vest a Americii, spune Jan Sramek, care conduce un grup de investitori din Silicon Valley.

Dacă va fi aprobat, orașul va găzdui până la 400.000 de locuitori pe 60.000 de acri din ceea ce este acum teren agricol. A o lua de la capăt este o parte necesară a soluției la deficitul de locuințe, spune Sramek, invocând costurile ridicate ale renovării infrastructurii existente.

Câteva proiecte pot fi numite experimente sociale. Orașul Telosa (adaptat din cuvântul grecesc pentru „cel mai înalt scop”) va elimina proprietatea privată asupra pământului, care va fi deținut, în schimb, de un trust comunal, cu bani generați din închirierea acestora, cheltuiți pentru servicii publice.

Praxis și Próspera

Praxis (un alt cuvânt grecesc, care înseamnă „teorie în practică”) a strâns 19 milioane de dolari și o listă de așteptare de potențiali rezidenți care doresc să „creeze un viitor mai bun pentru umanitate” în Marea Mediterană.

O companie privată construiește Próspera, o zonă economică specială libertariană, care acceptă criptomonede în Honduras, cu misiunea ”de a crește prosperitatea”. Praxis și Próspera sunt finanțate parțial de Pronomos, un fond de capital de risc înființat în 2019 pentru a investi în orașe noi. este condus de Patri Friedman și îi are ca suporteri doi investitori miliardari, Marc Andreessen și Peter Thiel.

Case construite în deșert

Muhammed bin Salman din Arabia Saudită speră că noile metropole strălucitoare vor atrage industrii de care țara sa duce lipsă, cum ar fi serviciile financiare, producția și turismul.

Neom, un oraș format dintr-o clădire de 170 km, în deșert, va fi bijuteria coroanei. Noua Capitală Administrativă a Egiptului este construită special pentru mecanismele birocratice ale statului; guvernul speră că va reduce aglomerația din Cairo.

Orașul include deja impozantul Octogon al Ministerului Apărării, care se întinde pe un kilometru pătrat. În Indonezia, muncitorii curăță pădurile pentru o nouă capitală, Nusantara. Pentru lideri precum Joko Widodo din Indonezia și Abdel Fattah el-Sisi din Egipt, o nouă capitală înseamnă moștenire, multe locuri de muncă și capacitatea de a ține alegătorii la distanță.

Câte dintre aceste orașe vor prospera? Unele infrastructuri, cum ar fi electricitatea, internetul și drumurile, trebuie să existe acolo înainte de sosirea primului rezident, ceea ce înseamnă că și costurile inițiale pot fi uimitor de mari. Compania lui Sramek a investit deja 1 miliard de dolari pentru a cumpăra terenuri pentru California Forever și va avea nevoie de alte 1-2 miliarde de dolari doar pentru prima etapă a construcției.

Prințul Muhammed se va baza pe resursele de petrol ale regatului său pentru a plăti Neom la un cost inițial de 319 miliarde de dolari. Dar entuziasmul și banii se pot epuiza, iar proiectele grandioase pot deveni himere. Lucrările la capitala Egiptului, în valoare de 60 de miliarde de dolari, au încetinit pe măsură ce economia țării are probleme.