Ceea ce ar urma să joace rolul de pol de dezvoltare pentru una dintre cele mai sărace zone din ţară se naşte în chinuri, căci „moaşele“, în acest caz autorităţile locale, se ceartă între ele.

În fiecare an, Brăila şi Galaţiul se apropie unul de altul cam cu un kilometru. „Estimăm că, în circa un deceniu, cele două oraşe se vor uni“, spune Cătălin Iordache, consilier în cadrul Primăriei Brăila. Sunt voci care cred că ritmul de dezvoltare se va accentua şi comasarea celor două oraşe (primul, cu 218.000 de locuitori, al doilea, cu 298.000) va avea loc chiar mai devreme. „Vom ajunge, în acest mod, să fim al doilea oraş din România, cu o populaţie de circa două ori mai mare decât cea a Constanţei, Iaşiului sau Timişoarei“, afirmă preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care nu uită să precizeze că proiectul constituirii unei zone metropolitane le aparţine brăilenilor.

Într-adevăr, până în prezent, brăilenii par ceva mai bine organizaţi. „Sunt pe ultima sută de metri licitaţiile pentru construcţia unui pod peste Dunăre şi pentru realizarea unui aeroport care să deservească cele două oraşe“, declară preşedintele CJ Brăila. Ambele proiecte vor fi dezvoltate pe teritoriul judeţului său.

Însă, indiferent de cine a avut iniţiativa creării metropolei dunărene, de câteva luni aceasta bate pasul pe loc. „În primăvară, toate păreau bune şi frumoase. Acum, tensiunile dintre cele două administraţii sunt destul de mari şi negocierile nu au ajuns încă la nici un rezultat“, afirmă Eleonora Marin, arhitectul-şef al Galaţiului.

Problemele au început de la câteva blocuri pe care gălăţenii le-au construit pe un teren care aparţinuse brăilenilor. Imediat, s-au ridicat semne de întrebare: cine emite autorizaţiile, cine încasează taxele şi impozitele, ce va scrie în cărţile de identitate ale locatarilor?

Disputele au afectat şi investiţii private. Carrefour, de exemplu, plănuia să construiască un hipermarket între Galaţi şi Brăila, însă, pentru că nu a primit autorizaţiile necesare, l-a ridicat în sudul Brăilei, pierzându-i, practic, pe cei peste 300.000 de eventuali clienţi din Galaţi.

„Din păcate, acolo există o rivalitate istorică prost înţeleasă. Probabil că zona meropolitană va fi constituită pe hârtie, cele două oraşe vor continua să se întindă unul spre celălalt, se vor ocupa terenurile şi, atunci când va fi neapărat necesar să se dezvolte infrastructura, se va întâmpla ca la Bucureşti“, crede secretarul executiv al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.

De la centru, lucrurile sunt clare: „Noi am ajuns la o singură concluzie: trebuie să unim cele două municipii. Din punctul nostru de vedere, concepem un pol de creştere Galaţi şi Brăila împreună“, le transmite localnicilor ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Laszlo Borbely.

Şi analiştii economici sunt de părere că şansele celor două oraşe cresc dacă acţionează în tandem. „Normal că o metropolă de peste jumătate de milion de locuitori, cu o infrastructură modernă şi un program clar şi fezabil de dezvoltare ar deveni mult mai atrăgătoare“, consideră Ilie Şerbănescu.

Deocamdată, conform ultimelor date disponibile (2004), cele două judeţe au înregistrat un PIB per capita de 2.440 de euro (Galaţi) şi 2.275 de euro (Brăila), sub media naţională de 2.800 de euro, iar în perioada 1990-2006, au atras investiţii străine de numai 92 de euro pe cap de locuitor (Brăila) şi 930 de euro (Galaţi), media pe ţară fiind de 708 euro per capita.

Zone metropolitane

PRECEDENTE Zona metropolitană Oradea funcţionează din mai 2005. În celălalt colţ al ţării, la Iaşi, zona metropolitană funcţionează din 2004. Prima structură de acest gen a fost înfiinţată în 2001 (Constanţa şi 13 comune limitrofe).

PROIECTE Pe lângă Galaţi-Brăila, există, în diverse stadii, proiecte similare la Timişoara, Ploieşti, Braşov, Cluj, Bacău, Deva-Hunedoara sau Craiova. Cea mai mare zonă metropolitană ar urma să se creeze în jurul Capitalei – în varianta cea mai generoasă, aceasta ar urma să conţină Bucureştiul, Olteniţa, alte 11 oraşe şi nu mai puţin de 81 de comune din cinci judeţe.