Preşedintele mexican, Andres Manuel Lopez Obrador, a declarat, luni, că este pregătit să ofere azil politic lui Julian Assange şi salută decizia judecătorului britanic de a refuza extrădarea fondatorului WikiLeaks către SUA, unde ar putea fi judecat pentru spionaj.
„Assange este jurnalist şi merită o şansă. Sunt în favoarea iertării lui”, a declarat Lopez Obrador în cursul conferinţei sale de presă regulate. Noi îi vom oferi protecţie. Voi cere ministrului de externe să facă demersurile necesare pentru a solicita guvernului britanic de a-l pune în libertate şi pentru ca Mexicul să-i ofere azil politic.”, a declarat președintele Mexicului.
Justiţia britanică a respins luni cererea de extrădare a lui Julian Assange spre SUA, care vor să-l aducă în faţa justiţiei pentru publicarea a sute de mii de documente confidenţiale. Un magistrat britanic a invocat riscul sinuciderii australianului de 49 de ani în cazul extrădării sale, potrivit Reuters.
Ministerul american al justiţiei s-a declarat luni „extrem de dezamăgit” de refuzul justiţiei britanice de a-l extrăda pe fondatorul WikiLeaks spre SUA, potrivit France Presse. „Vom continua să cerem extrădarea lui Assange spre SUA”, a precizat ministerul într-un comunicat. Împotriva lui Julian Assange au fost declanşate mai multe proceduri judiciare sub preşedinţia lui Donald Trump pentru publicarea a sute de mii de documente considerate top secret.
Ce pedeapsă riscă fondatorul WikiLeaks?
Julian Assange riscă în SUA 175 de ani de închisoare pentru difuzarea, începând din 2010, a peste 700.000 de documente clasificate privind activităţi militare şi diplomatice americane, în special în Irak şi în Afganistan. SUA reproşează fondatorului WikiLeaks că a pus în pericol surse ale serviciilor americane, acuzaţie pe care el o contestă. Printre documentele publicate figurează o înregistrare video care arată civili ucişi de tiruri trase dintr-un elicopter de luptă american în Irak în iulie 2007, între victime figurând şi doi jurnalişti ai agenţiei de presă Reuters. Julian Assange a fost arestat în aprilie 2019 după şapte ani petrecuţi în Ambasada Ecuadorului din Londra, unde se refugiase după ce încălcase condiţiile eliberării sale pe cauţiune, de teama extrădării în SUA sau în Suedia. În ambele ţări, el făcuse obiectul unor urmăriri penale pentru viol, delict pe care îl contestă şi la care cele două ţări au renunţat între timp.