MFE a transmis presei un comunicat în care face anunţul.
'Am promis transparenţă şi asta înseamnă transparenţă: publicarea detaliilor despre 16.056 contracte de finanţare şi 151.348 contracte de achiziţie din fonduri europene', a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.
Bazele de date deschise disponibile sunt completate periodic de către departamentele specializate din MFE. Echipa IT a realizat un script care va asigura actualizarea lunară a bazelor de date deschise cu informaţiile noi, încărcate în arhiva SMIS. Echipa de comunicare va anonimiza datele cu caracter personal ale persoanelor fizice care sunt părţi în contractele de achiziţie aferente proiectelor din fonduri europene.
'Arhiva publicată respectă dreptul la viaţa privată şi protecţia datelor personale şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu conţine date cu caracter personal referitoare la persoanele incluse în grupul ţintă al proiectelor. Având în vedere caracterul dinamic al corecţiilor financiare, MFE va publica aceste informaţii după finalizarea contestaţiilor şi rezolvarea în instanţă a tuturor posibilelor litigii. Creşterea calităţii şi a numărului de date deschise publicate MFE vine ca urmare a angajamentelor asumate de Guvernul României privind promovarea transparenţei, combaterea corupţiei şi utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare şi dialogul cu cetăţenii', se arată în document.
Datele deschise referitoare la activitatea MFE sunt disponibile atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe platforma unică la nivel naţional.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a semnat un ordin prin care contractul de finanţare este definit ca informaţie de interes public, informează, luni, ministerul de resort.
Proiectele europene: potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), ordinul defineşte contractul de finanţare, împreună cu anexele şi documentele vizând executarea lui, ca fiind informaţii de interes public în condiţiile Legii 544/2001.
Mai mult, documentul MFE listează explicit elementele care nu pot avea caracter de confidenţialitate, precum denumirea proiectului, denumirea completă a beneficiarului şi a partenerilor, dacă aceştia există, datele de contact pentru echipa proiectului, data de începere şi de finalizare a proiectului, locaţia proiectului, valoarea totală a finanţării nerambursabile acordate, intensitatea sprijinului, valoarea plăţilor efectuate, dimensiunea şi caracteristicile grupului ţintă şi, după caz, ale beneficiarilor finali ai proiectului, informaţii privind resursele umane din cadrul proiectului, rezultatele estimate şi cele realizate în cadrul proiectului, denumirea furnizorilor de produse, prestatorilor de servicii şi executanţilor de lucrări contractaţi în cadrul proiectului, precum şi obiectul contractului, valoarea acestuia şi plăţile efectuate.
De asemenea, mai include şi elemente de sustenabilitate a rezultatelor proiectului, respectiv de durabilitate a investiţiilor în infrastructură sau producţie.
Conform MFE, dacă există elemente care trebuie totuşi secretizate, acestea trebuie să se înscrie clar în excepţiile prevăzute de Legea 544 (drepturile intelectuale, protecţia datelor cu caracter personal etc.), trebuie stabilite explicit şi justificate înainte de semnarea contractului.
"Beneficiarii de fonduri europene au obligaţia legală să arate celor interesaţi cum se cheltuie banii publici. Ordinul pe care l-am dat astăzi elimină posibilitatea şi tentaţia de a ascunde activităţi şi cheltuieli în spatele unor clauze de confidenţialitate existente în contracte aferente perioadei de programare anterioară. În septembrie, am declanşat un proces accelerat de consultare referitor la transparenţa contractelor de finanţare şi acum avem decizia: investim banii europeni în mod transparent. Decizia MFE se înscrie în angajamentul de transparenţă administrativă asumat de Guvernul Cioloş. Acest articol din contractul cadru înlocuieşte vechile clauze, care permiteau secretizări abuzive", a declarat Ghinea.
AGERPRES
