În luna februarie, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din PIB, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale. El a precizat atunci că impunerea unui plafon ridicat de venituri obţinute într-un termen foarte scurt din combaterea evaziunii nu presupune o "capcană" pentru demiterea şefului Fiscului, Sorin Blejnar, ci o metodă prin care va fi stabilită eficienţa fiecărei persoane implicate.
Astfel, în mai puţin de o lună, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice au pregătit un 
proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului fiscal, prin care vor introduce obligaţia marcării şi colorării păcurei şi a produselor energetice asimilate din acest punct de vedere. “Scopul aplicării marcatorilor fiscali este acela de a se monitoriza utilizarea efectivă a acestor produse energetice, astfel încât produsele să fie taxate corespunzător în funcţie de utilizare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă. Proiectul de act normativ prevede ca pe teritoriul naţional să nu se mai utilizeze, transporte, deţină în afara antrepozitului fiscal sau să nu se mai comercializeze, produse tip păcură, fără a fi marcate şi colorate. “În condiţiile în care se constată prezenţa acestor produse fără a fi marcate şi colorate, se va proceda la stabilirea ca obligaţie de plată a unei accize la nivelul motorinei”, se explică în sursa citată.
Cum se face evaziunea cu păcură
Conform sursei citate, se observă o “creştere alarmantă a importurilor de astfel de produse energetice”. Reprezentanţii Finanţelor susţin că există cazuri când aceste produse (păcură şi produse energetice asimilate) sunt utilizate drept combustibil pentru motor şi nu pentru încălzire. Unul dintre motive este că nivelul accizelor pentru păcură este de 15 euro/tonă, în timp ce nivelul accizelor pentru motorină este de 374 euro/tonă, adică de aproximativ 25 de ori mai mic faţă de cel al motorinei.
Din informaţiile deţinute de către autorităţile competente, rezultă că aceste produse sunt frecvent importate din ţări terţe, au caracteristici fizico-chimice foarte apropiate cu cele ale motorinei, inclusiv în ceea ce priveşte aspectul de lichid galben, limpede, transparent, dar nu îndeplinesc condiţiile minime pentru a putea fi încadrate la codurile aferente motorinelor din nomenclatura combinată. “Ulterior punerii în liberă circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene, la un nivel al accizelor de 15 euro/tonă, aceste produse energetice sunt oferite spre utilizare, în calitate de combustibil pentru motor, operatorilor economici care activează în domeniul construcţiilor şi care deţin parcuri mari de autovehicule şi utilaje de construcţii. De asemenea, la nivelul ţării noastre există producători care realizează păcură şi produse energetice asimilate păcurei din punct de vedere al accizelor, din amestecul motorinelor şi a reziduurilor”, se arată în sursa citată.
Mai mult, cei de la Finanţe spun că în unele cazuri produsele energetice cu nivel ridicat al accizelor, de tipul motorinelor, sunt achiziţionate de antrepozitari autorizaţi de producţie produse energetice, în general din categoria păcurelor, ca materii prime în scopul declarat de a fi amestecate cu reziduuri, ulterior aceştia comercializând motorina ca atare, fără nicio prelucrare, dar pe care o declară ca fiind un produs energetic de tipul păcurei, cu nivel de accizare de 15 euro/1.000 kg. “De asemenea, în multe din cazuri, prin intermediul firmelor fantomă, aceste produse cu denumirea de „păcură” provenite din import, din achiziţii intracomunitare ori din producţie naţională sunt „spălate” prin intermediul unor firme fantomă ajungând a se comercializa, inclusiv prin staţii de distribuţie a carburanţilor ca motorină”, se menţionează în nota de fundamentare.
În prezent, legislaţia naţională prevede marcarea şi colorarea motorinei utilizată drept combustibil pentru navigaţie, utilizare scutită de la plata accizelor potrivit Codului fiscal. Reprezentanţii Finanţelor nu au făcut însă nicio estimare cu privire la impactul asupra bugetului ca urmare a modificărilor aduse Codul fiscal.
Ameninţările premierului
La începutul acestei luni, premierul şi-a nuanţat declaraţia referitoare la combaterea evaziunii fiscale şi a spus la postul public de televiziune că nu va ezita să îl demită pe Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, dacă veniturile bugetare obţinute din combaterea evaziunii fiscale nu se va apropia măcar de limita impusă de 1,5% din PIB. “La prima întâlnire a comitetului interministerial dedicat combaterii evaziunii fiscale am susţinut o limită de timp şi o ţintă de recuperare a veniturilor din taxare la bugetul de stat. Să nu mă judecaţi în ce măsură această limită este reală sau fictivă, eu vă spun că este doar o ţintă. În funcţie de felul în care această ţintă este măcar în apropierea efortului, voi judeca şi calitatea actului de decizie şi a execuţiei în interiorul structurii la care v-aţi referit( ANAF-n.r.). Sunt cât se poate de ferm cu chestiunea aceasta şi, repet, nu am o frână politică şi nu ezit în niciun moment ca de la ministru până la ultimul secretar de stat până la directorii de deconcentrate să acţionez exact în acelaşi fel, chirurgical şi fără să am un calcul în spate", a spus Ungureanu, la începutul lunii martie.
