Potrivit datelor BNR, MFP a atras 2,38 miliarde lei pe 12 luni, deşi îşi propusese să ia din piaţă doar 1,2 miliarde lei. Interesant este că pentru a doua oară consecutiv Finanţele atrag o sumă dublă decât nivelul indicativ, după ce joia trecută a luat din piaţa monetară 1,48 miliarde lei, faţă de 700 milioane cât era în plan.
Dacă ne uităm şi la volumul cererii din partea băncilor, acesta a depăşit de aproape 4 ori nivelul indicativ al ofertei (3,7 ori), suma pusă la bătaie de bănci fiind de 4,43 miliarde lei. Se pare că piaţa monetară este inundată de lichidităţi, iar din acest considerent MFP profită din plin.
Astfel, chiar dacă a atras de la bănci o sumă de două ori mai mare decât cea programată, Trezoreria a negociat cu acestea un randament mediu în scădere consistentă, până la 6,23%, comparativ cu 6,55% cât acceptase la licitaţia precedentă pe o scadenţă similară (în decembrie 2011).
Puterea de negociere a statului a sporit considerabil în relaţia cu băncile, după ce recent ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu a recunoscut că beneficiază de un stoc de rezervă substanţial, de peste 3 miliarde euro. De acest lucru a vorbit şi Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, când a spus că România se află într-o poziţie foarte bună în ceea ce priveşte nivelul rezervelor MFP, care permit funcţionarea statului fără niciun fel de împrumut timp de cel puţin 4 luni (în cel mai rău scenariu).
Spre comparaţie, la prima licitaţie din acest an Franţa a fost nevoită să accepte randamente mai mari pentru bondurile pe 10 ani, în urcare de la 3,18% la 3,39%, iar interesul pentru acestea, măsurat ca multiplu dintre cerere şi ofertă, a scăzut semnificativ, de la 3,05 la 1,64.