În timp ce Berlinul doreşte ca băncile de economii şi cele cooperative să fie excluse din uniunea bancară, Barnier afirmă în interviu: "Nu dorim să excludem anumite sectoare. Pur şi simplu nu se pune problema".
"Dacă acceptăm asemenea excepţii, toate ţările vor cere aşa ceva. Şi atunci, nu vom mai avea un sistem european de supraveghere. Iar sistemul de supraveghere nu trebuie să depindă de mărimea instituţiilor. Am văzut în ultimii ani că şi băncile mici sau de mărime medie pot pune probleme", a adăugat el.
Liderii europeni s-au angajat cu prilejul summitului din octombrie să introducă în 2013 un mecanism de supraveghere a băncilor din zona euro, o primă etapă spre uniunea bancară şi o condiţie pentru ca zidul de protecţie al uniunii monetare, MES, să poată recapitaliza direct băncile în dificultate.
Proiectul de uniune bancară vizează transferul integral sau parţial al puterii de supervizare Băncii Centrale Europene (BCE), privilegiată în raport cu Autoritatea Bancară Europeană, care nu şi-a găsit un loc bine definit după crearea sa la începutul lui 2011.
În acelaşi interviu, Barnier a mai respins o cerere a Germaniei, cu privire la supunerea tuturor instituţiilor bancare la un test de stres înainte de a trece sub controlul BCE. "Am efectuat deja teste complete în ultimii ani. Datele sunt pe masă, aşa că nu văd de ce ar trebui făcute din nou", a menţionat comisarul european Michel Barnier.
