Micii fermieri au la dispoziţie un concept de sală de muls, care poate fi amplasată în diferite zone din ţară, pentru a-i ajuta să se adapteze la regulile Uniunii Europene în privinţa conformităţii laptelui.
„Peste 40% din piaţa actuală de lapte nu este lapte conform, aceasta urmând să dispară în doi ani. De aceea, am conceput un program, care presupune un pachet de finanţare şi un concept de sală de muls, pentru a-i ajuta pe fermierii mici să treacă la conformitatea laptelui. Am venit în parteneriat cu finanţatorul şi cu procesatorul”, a declarat Sorin Anderco, directorul general al DN Agrar Group.
El a explicat că este vorba despre o sală de muls mobilă, care poate fi amplasată în diferite regiuni, de care să beneficieze micii fermieri care au între una şi cinci vaci. Potrivit acestuia, proiectul este rentabil numai în cazul în care micii fermieri se asociază, pentru că este vorba despre o investiţie de 35.000 de euro pentru o instalaţie de muls 12 vaci simultan şi de 75.000 de euro pentru mulsul a 24 de animale simultan.
„La 50 de animale investiţia devine rentabilă. Dacă există reticenţă la asociere, îmi pare rău de oameni, pentru că o investiţie de peste 40.000 de euro nu va putea fi făcută de un mic fermier’, a subliniat Anderco. Părţile care contribuie la program sunt: compania Danone, DN Agrar Group şi finanţatorul. Practic, micii fermieri, constituiţi în asociaţie, achiziţionează echipamentul, iar compania Danone va colecta laptele devenit conform. Rata se va reţine din laptele colectat de la micul fermier, care va plăti eşalonat timp de cinci ani. Mai exact, procesatorul, adică Danone, va reţine la sursă rata şi o va vira către finanţator.
„În felul ăsta, toată lumea câştigă. Noi câştigăm prin vânzarea echipamentului, Danone prin faptul că va avea lapte conform, iar micii fermieri prin faptul că nu vor fi scoşi de pe piaţă peste un an sau doi, când derogarea de la conformitatea laptelui va retrasă de către Uniunea Europeană. Dacă noi nu luăm atitudine, acest segment, al micilor fermieri, nu va avea nicio şansă de supravieţuire în viitor”, a precizat Anderco. El a explicat că echipamentul de muls este importat şi distribuit prin firma sa, iar finanţatorul este un organism financiar de talie mondială, prezent şi în România. În plus, acesta a atras atenţia asupra problemelor sociale pe care le va genera peste un an trecerea la conformitatea laptelui. „Când am conceput acest program ne-am gândit şi la aspectul social. Am fost de acord că un an ar mai oferi posibilitatea unora dintre fermierii mici să modernizeze măcar mulsul. Restul vor fi scoşi din joc”, a adăugat Sorin Anderco.
Un alt beneficiu al acestui program îl va constitui şi crearea acestor asociaţii de mici fermieri. „Încercăm să creăm o mişcare reală de asociere a micilor producători şi posibilitatea înfiinţării de microferme. De altfel, prin apelarea la această instalaţie, se va obţine mai mult lapte. Ajutând ţăranii, mă ajut şi pe mine, căci loc pe piaţă este pentru toată lumea, iar procesatorii vor să se dezvolte, întrucât aceştia se axează acum pe cele 170.000 de vaci care se procesează modern”, a subliniat acesta.
La rândul său, George Petrişor, prim vicepreşedinte al APRIL, a explicat că, în 2005, România producea circa cinci milioane de tone de lapte. Prin negociere cu Uniunea Europeană, la aderare, România a obţinut o cotă de lapte de 3,2 milioane de tone, din care două treimi, respectiv două milioane de tone, pentru vânzări directe şi 1,2 milioane de tone de lapte destinat procesatorilor.
„Această cantitate de lapte livrată procesatorilor a scăzut continuu cu circa 80% anual, după părerea mea din cauza suportului acordat sectorului de către autorităţi. Fiecare guvern a avut programul lui, dar suportul a fost de fiecare dată mai mic decât trebuia. De altfel, agenţii economici din UE au putut accesa această piaţă de 22 milioane de consumatori aproape instantaneu, fără taxe. În schimb, fermierii din România au nivele de suport/hectar incomparabil mai mici decât ce se obţine în Occident. Practic, fermierii români nu pot ţine pasul cu concurenţa”, a explicat George Petrişor. Potrivit acestuia, în prezent anual se procesează între 800 şi 900 de mii de tone de lapte din cei 1,2 milioane de tone destinate procesatorilor.
Sursa: Agerpres